Antarctica, cel mai rece continent de pe planetă, este acoperită astăzi de un strat de gheață cu o grosime impresionantă, de câțiva kilometri, dar istoria sa geologică arată că această imensă plenitudine de gheață nu a fost întotdeauna așa. În urmă cu milioane de ani, acest teritoriu poate că avea o înfățișare și un climat complet diferit, asemănător cu cele ale nordului Canadei de astăzi, acoperit de tundră și păduri de conifere. Descoperirile recente ale cercetătorilor indică un trecut verde, în care Antarctica era o zonă de vegetație luxuriantă și temperaturi mult mai ridicate decât cele de acum.
Un trecut acoperit de vegetație și temperaturi calde
Istoria Antarcticii a fost marcată de schimbări climaterice extreme, ce au influențat viața și formarea peisajului. Potrivit paleoclimatologilor, precum Eric Wolff, de la Universitatea din Cambridge, cel mai vechi strat de gheață s-a format în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, într-o perioadă în care clima continentului era semnificativ mai caldă decât în prezent. În epoca respectivă, peisajul sud-americană africană și australiană a fost dominat de păduri de conifere și tundră, indicii clare ale unui mediu mai prielnic vieții decât cel actual.
Motivul pentru această schimbare radicală a climatici a fost, în principal, scăderea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă, un factor verificat în numeroase studii. Acum 60-50 de milioane de ani, nivelul de CO2 era de câteva ori mai ridicat decât cel de astăzi, ajungând la între 1.000 și 2.000 de părți per milion. Odată cu scăderea acestei concentrații, temperatura globală a început să scadă, facilitând formarea primelor straturi de gheață de pe continent.
Originea gheții și formarea “congelatorului natural”
Un alt factor cheie în instalarea condițiilor glaciare a fost tectonica plăcilor. Separarea definitivă a Americii de Sud de Antarctica, precum și deschiderea Pasajului Drake, au dus la apariția curentului circumpolar antarctic, un flux de apă rece ce înconjoară continentul. Acest curent reprezintă, astăzi, un adevărat “congelator” natural, izolând Antarctica de masele de aer cald din restul oceanelor și menținând-o în stadiul de glaciar.
Aceste evoluții geologice și climatice explica de ce Antarctica a rămas, pentru milioane de ani, un tărâm al frigului și gheții. Însă, cercetările efectuate pe bază de analize ale sedimentele oceanice și ale izotopilor de oxigen din cochiliile animalelor marine indică faptul că, în urmă cu 34 de milioane de ani, continentul nu era acoperit de calote glaciare, ci de vegetație și peisaje calde.
O posibilitate a revenirii la un trecut verde?
Studiile recente au readus în discuție posibilitatea ca, în anumite condiții, Antarctica să își reia aspectul de pe vremuri, adică un tărâm verde. Tina van de Flierdt, geochimist la Imperial College London, afirmă cu siguranță că „planeta Pământ a mai făcut asta înainte și ar putea să o facă din nou”. Conform cercetărilor, în contextul încălzirii globale accelerate, ghețarii continentului se topesc, iar declinul gheții devine tot mai vizibil.
Deși, în mod practic, completoarea gheții ar necesita schimbări globale improbabile, această situație reprezintă un semnal clar pentru comunitatea internațională. Pierderea continuă a calotelor glaciare nu doar că modică peisajul planetar, ci contribuie la creșterea nivelului mării și la transformări climatice ireversibile.
Întrebările legate de viitorul Antarcticii rămân în suspans, însă semnele din trecutul geologic al continentului ne avertizează asupra posibilităților de schimbări dramatice. În timp ce cercetările avansează, iar noi înțelegem mai bine modul în care clima și tectonica au modelat Antarctica, un lucru este tot mai clar: planeta are capacitatea de a-și reveni, dar această revenire depinde, în mare măsură, de alegerile noastre și de modul în care gestionăm mediul înconjurător.
