Un sistem vulnerabil, exploatat de persoane sănătoase pentru a obține ilegal certificate de handicap
Autoritățile române trag un semnal de alarmă cu privire la o rețea complexă de fraude în sistemul de acordare a indemnizațiilor pentru handicap. Conform informațiilor oficiale, în ultimul interval foarte scurt, zeci de mii de persoane au fost reevaluate, iar unele cazuri ridică semne de întrebare serioase asupra integrității procesului.
O filieră națională de obținere ilegală a certificatelor de handicap
Voci din sectorul social și sănătate susțin că un mecanism bine pus la punct facilitează obținerea frauduloasă a certificatului de handicap. În aceste cercuri, prețul pentru o „boală pe hârtie” pornește de la câteva mii de lei și poate ajunge, în cazuri speciale, până la schimburi de produse alimentare de valoare. În unele comunități, se discută chiar despre persoane care, prin aceste acte, reușesc să intre la pensie de handicap fără să fi muncit vreodată, doar pe baza unor documente false eliberate cu ajutorul unor medici sau intermediari.
Un martor local explică această dinamică: „Normal că trebuie să te ajute, dacă te duci cu, vine vorba, cu un sfert de porc sau cu jumătate de vițel. Care are, bineînțeles.” La nivelul comunităților afectate, suspiciunile se amplifică, iar mulți locuitori afirmă că nu toate cazurile de certificate de handicap sunt reale, sugerând chiar că unele au fost obținute în mod fraudulos.
Comisii medicale compensate și legături dubioase
Locuitorii relată despre o rețea de intermediari și medici care facilitează obținerea acestor documente. În cazul unora, se susține că există medici dispuși să semneze declarații de invaliditate fără a evalua cu adevărat starea de sănătate a solicitantului, iar aceste acte false sunt folosite pentru a obține pensii de handicap și alte drepturi sociale. Un exemplu în această direcție este acela al unor persoane care, fără a fi angajate vreodată, ajung să primească pensii de handicap, reușind chiar să iasă la pensie bazându-se exclusiv pe aceste documente.
În plus, în anumite zone precum comunelor Băneasa și Stoenești din județul Giurgiu, indemnizațiile pentru persoane cu grad de handicap devin o povară pentru bugetele locale. În Stoenești, aproape jumătate din bugetul anual de 5,2 milioane de lei se alocă pentru indemnizațiile și salariile angajaților implicați în aceste proceduri, dar primarul Dan Vladu semnalează că mulți dintre beneficiari ar putea să nu aibă de fapt probleme medicale. Suspiciunile sunt alimentate de faptul că unele persoane pot obține aceste certificate fără a avea legitime motive medicale, ceea ce pune în discuție corectitudinea întregii gestiuni.
Rezultatele noilor reevaluări și măsuri de corectare
Pentru a răspunde acestor probleme, Ministerul Muncii a derulat între 6 noiembrie și 31 decembrie 2025 o amplă campanie de reevaluare a peste 27.000 de persoane. Conform datelor oficiale, aproape jumătate dintre cei verificați și-au menținut gradul de handicap, în timp ce pentru alții s-au emis certificate de neîncadrare, sau li s-au redus sau crescut gradul de dizabilitate, în funcție de noile analize medicale. Aceste reevaluări vizează atât identificarea unor acte eliberate ilegal, cât și corectarea erorilor de evaluare anterioare, menite să reducă abuzurile.
Ministrul Muncii a precizat că, în cazul suspiciunilor de fraudă intenționată, autoritățile vor sesiza organele de anchetă. Ultimul stagn de măsuri este însă acela al modificării legislative, pentru ca comisiile de evaluare să includă și specialiști medicali, astfel încât verificările să devină mai riguroase și mai eficiente. În același timp, DGASPC, instituție care superiorizează procesul de validare a certificatelor, recunoaște limitările actuale: „Mi-am dat seama că eu nu pot face nimic… Medicii sunt cei vinovați de această stare de iresponsabilitate, prin faptul că semnează și le dau tot felul de încadrări.”
Incertitudinea și vulnerabilitatea sistemului de verificare au dus deja la solicitări oficiale pentru o reevaluare urgentă a tuturor dosarelor medicale din județele afectate, iar autoritățile s-au angajat să stabilizeze procesul, chiar dacă încă sunt multe necunoscute în ceea ce privește amploarea exactă a fraudelor.
Perspective și provocări
Implicarea tot mai accentuată a instituțiilor de control și intenția de a rigidiza procedurile de verificare indică o luptă dură împotriva abuzurilor. Totodată, aceste demersuri depind în mare măsură de schimbările legislative și de responsabilitatea medicilor, cei care semnează în fals. Pe fondul acestor evoluții, rămâne de urmărit dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a închide porțile rețelelor de fraudare, dar și dacă vor putea asigura transparența și corectitudinea sistemului de protecție socială pentru cei cu adevărat nevoiași. În așteptarea unor soluții concrete, problema rămâne un subiect tensionat, cu impact direct asupra bugetelor locale și a încrederii publice în instituțiile statului.
