Iașiul se transformă: fabricile dispar, locuințele apar, iar infrastructura suferă
Iașiul trece printr-o transformare urbanistică majoră, cu investiții de sute de milioane de euro care redesenează harta orașului. Fabricile sunt relocate la periferie, în timp ce spațiile lăsate libere sunt folosite pentru ansambluri rezidențiale și centre comerciale. Un aspect crucial al acestei schimbări este presiunea tot mai mare pe infrastructură, care nu ține pasul cu ritmul dezvoltării.
Companii locale și internaționale investesc sume importante în proiecte imobiliare, dar infrastructura orașului nu reușește să facă față. Traficul devine tot mai aglomerat, iar proiectele de mobilitate sunt insuficiente. În paralel, mutarea activităților industriale în zonele periurbane remodelează economia locală și modul în care Iașiul se extinde.
Belgienii de la BMT pleacă din Iași: un studiu de caz
Un exemplu recent de reconfigurare urbanistică este reprezentat de compania belgiană BMT. Aceasta își mută producția în afara Iașiului, mai exact într-un pol industrial din comuna Tomești. Compania deține în prezent mai multe hale de producție în apropierea Iulius Mall.
În locul fabricii BMT, un dezvoltator local propune un ansamblu rezidențial cu 16 blocuri. Decizia de relocare vine, potrivit proiectului urbanistic, din cauza presiunii urbanistice create de dezvoltările rezidențiale și comerciale din zonă. BMT produce la Iași diverse componente, inclusiv piese pentru industria spațială.
Pe fosta platformă TEROM, situată în vecinătate, sunt propuse, de asemenea, zeci de blocuri, cu regim înalt. Unul dintre investitori este omul de afaceri Zaharia Schrotter. Demolările fabricilor continuă, iar proiectele rezidențiale se înmulțesc.
Fortus, vestul și lipsa unui plan urbanistic: provocări majore
Fosta platformă Fortus, situată în sudul orașului, este un alt punct sensibil. După eșecul privatizării, pe câteva zeci de hectare au fost construite blocuri. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) deține cea mai mare parte a suprafeței, iar Consiliul Județean Iași și Primăria se confruntă într-o dispută pentru preluarea terenurilor.
Lipsa unui plan coerent de dezvoltare riscă să conducă la o dezvoltare haotică, similară cu ceea ce s-a întâmplat în alte zone ale orașului. Iașiul funcționează după un plan urbanistic general (PUG) vechi de peste un sfert de secol.
În vestul orașului, o altă zonă de interes major, se află 1.000 de hectare de teren, parțial construite. Aici, numeroase hale industriale au fost sau vor fi demolate pentru a face loc locuințelor. Zona Șes Bahlui, cu o puternică amprentă industrială, atrage investiții în parcuri industriale și logistice.
Primarul comunei Miroslava, Dan Niță, estimează că zona industrială va atrage investiții de 150 de milioane de euro și va genera 5.000 de locuri de muncă. Kaufland va construi un depozit logistic pe 40 de hectare în apropiere.
Iașiul se pregătește să aibă un masterplan metropolitan, care vizează o regândire a zonei metropolitane, având în vedere extinderea accelerată spre periurban. Adrian Covăsnianu, expert în mobilitate urbană, a declarat că masterplanul va oferi un cadru coerent pentru investitori și autorități. Acesta a menționat că zonele industriale devin „refugii utile pentru noile zone rezidențiale”.
Masterplanul propune o serie de artere rutiere strategice pentru fluidizarea traficului.
Conform expertului, Iașiul are o oportunitate de dezvoltare importantă, dar este esențială o infrastructură adecvată pentru a asigura eficiența economică.
