Conform Gândul: Politicile lui Xi Jinping vizează asimilarea minorităților și consolidarea puterii Chinei
Președintele Chinei, XI JINPING, este acuzat că profită de crize pentru a-și consolida puterea, implementând politici agresive ce vizează minoritățile etnice și religioase ale țării. Analistul SIMON TISDALL de la THE GUARDIAN compară acțiunile liderului chinez cu situații ipotetice în care premierul Marii Britanii ar interzice scoțienilor propriul parlament sau galezilor limba și cultura. TISDALL subliniază că, deși în Regatul Unit o astfel de abordare ar genera revolte, XI JINPING aplică politici similare celor aproximativ 125 de milioane de membri ai celor 55 de minorități etnice și religioase, care reprezintă circa 9% din populația Chinei.
Xi susține că politica sa de „sinizare” și noua lege a „unității etnice” vor stimula identitatea națională și integrarea, extinzând utilizarea obligatorie a limbii mandarine pentru a îmbunătăți perspectivele de muncă și de viață. El încurajează minoritățile să se „îmbrățișeze strâns ca semințele de rodie” pentru a construi o Chină puternică și unită. Însă, tibetanii, mongolii, uigurii și alte grupuri care își prețuiesc limba și tradițiile proprii se opun vehement acestor măsuri, considerându-le asimilare forțată într-o monocultură conformistă și intolerantă, dominată de viziunea Partidului Comunist. Pentru ei, aceste politici reprezintă, de fapt, epurare etnică.
Războiul lui Xi împotriva disidenței și reacția Occidentului
Noua lege promovată de XI JINPING a fost condamnată de guvernele occidentale și de organizații pentru drepturile omului, precum AMNESTY INTERNATIONAL. Un activist pentru „Tibet Liber”, LOBGA RANGZEN, și-a dat foc în fața sediului ONU din New York, atrăgând pentru scurt timp atenția internațională. Represiunea din Tibet și lagărele de reeducare din Xinjiang sunt considerate aspecte ale unui conflict național tot mai intens, purtat de XI JINPING împotriva disidenței, diferențelor și diversității.
Legea și pedepsele asociate se extind inclusiv la cetățenii chinezi din străinătate, adăugând greutate juridică eforturilor de a impune voința liderului și a partidului, vizând crearea unei populații conforme politic, intimidată și reticentă la orice formă de rezistență. TISDALL semnalează un „fatalism debilitant” în Occident, în fața comportamentului Chinei, incluzând persecutarea minorităților, subminarea democrației în Hong Kong, urmărirea penală a activiștilor pro-democrație, precum JIMMY LAI, și suprimarea bisericilor creștine independente.
Xi Jinping, liderul ambițios pe scena globală
China condusă de XI JINPING este percepută din ce în ce mai mult ca fiind prea mare, prea puternică economic și prea amenințătoare militar pentru a putea fi influențată sau controlată. Democrațiile occidentale, inclusiv Marea Britanie, par să aibă dificultăți în a articula o politică coerentă față de Beijing, echilibrând afacerile economice cu preocupările legate de securitate și ignorând, în același timp, situația drepturilor omului.
XI JINPING, aflat la putere de aproape 15 ani, dă semne de tot mai mare încredere și agresivitate în urmărirea obiectivelor sale internaționale. Acestea includ impunerea Chinei ca putere globală dominantă, retrogradarea Statelor Unite și transformarea țării sale în centrul unei noi ordini multipolare. Obiectivele sale vizează preluarea Taiwanului și obținerea supremației incontestabile în regiunea Asia-Pacific, direcții care converg spre „încoronarea” sa drept cel mai important lider chinez de la MAO ZEDONG.
Liderul chinez provoacă SUA și Occidentul pe multiple fronturi. China intenționează să furnizeze Iranului rachete și sisteme de apărare aeriană, sprijină material agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și restricționează exporturile de minerale rare, generând îngrijorare la Washington. China a ripostat și la noile tarife impuse de DONALD Trump prin blocarea vânzărilor de tehnologie legată de drone. Poziția optimistă a lui XI JINPING este atribuită parțial și denaturării ordinii globale postbelice de către DONALD Trump, disprețului față de dreptul internațional și relațiilor tensionate cu aliații tradiționali ai SUA, mulți considerând Statele Unite un partener nesigur.
Sursa: Gândul
