Economia românească, revizuită în scădere de Banca Mondială
Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru acest an. Potrivit ultimului raport, publicat pe 8 aprilie, creșterea economică a României ar urma să fie de doar 0,5%, față de estimarea inițială de 1,3% din ianuarie. Această ajustare reflectă o serie de factori interni și externi care influențează performanța economică a țării.
Deficitul bugetar, țintă sub 6% din PIB
Banca Mondială a revizuit în scădere și estimările pentru anul 2027, anticipând o creștere economică de 1,4%, comparativ cu 1,9% estimată în ianuarie. Pe de altă parte, instituția financiară internațională are încredere că România va reuși să mențină deficitul public, calculat conform metodologiei ESA, sub 6% din PIB în 2027. Această perspectivă pozitivă este legată de eforturile guvernului de ajustare fiscală.
Raportul subliniază că ritmul expansiunii economice a încetinit considerabil în România, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală. Politicile fiscale mai stricte, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat în mod semnificativ consumul privat. Creșterea acestuia a fost de doar 0,6% anul trecut, o scădere abruptă față de aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune de la pandemia de COVID-19.
Cu toate acestea, experții Băncii Mondiale remarcă faptul că, datorită unui pachet solid de reforme, care include creșteri de taxe și înghețarea cheltuielilor, România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în ciuda încetinirii creșterii economice. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va scădea sub 6% din PIB până în 2027.
Perspective regionale sumbre
La nivel regional, raportul notează că creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală este probabil să încetinească semnificativ în acest an, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerciale. Creșterea economică în regiune este de așteptat să scadă la 2,1% în 2026.
În Rusia, se prevede o încetinire a creșterii la 0,8%, în timp ce în restul regiunii, ritmul expansiunii este așteptat să se modereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai mari ale energiei, care frânează consumul, și a incertitudinilor care afectează investițiile.
În contextul politic actual, guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan se confruntă cu provocarea de a implementa măsurile necesare pentru a îndeplini țintele de deficit și a stimula creșterea economică într-un climat internațional complex. Președintele Nicușor Dan, deși cu atribuții mai limitate, va juca un rol important în asigurarea stabilității politice. Marcel Ciolacu și George Simion, liderii principalelor partide politice, vor urmări îndeaproape evoluțiile economice, în contextul discuțiilor despre eventualele soluții. Călin Georgescu rămâne un personaj controversat, în timp ce Mircea Geoană ar putea influența dezbaterile privind politica externă și economică prin experiența sa.
