Proiectul Drumului de Acces în Cartierul Henri Coandă va deveni mai costisitor din cauză creșterii prețurilor exproprierilor
Construirea drumului de acces în cartierul Henri Coandă, prin strada Biharia, trebuie să se adapteze noilor realități economice, potrivit unui proiect de hotărâre care va fi supus votului joi, 2 aprilie 2026, în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București. Culmea problemei o reprezintă creșterea valorii exproprierilor, care, în condițiile actuale, costă cu aproape 900.000 de lei mai mult decât estimările anterioare, fiind acum cuantificate la aproape 28 de milioane de lei. Această ajustare este necesară pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici, motivată de creșterea prețurilor în anul 2026 și modificarea grilei notariale.
Premieră în proiect: în cazul aprobării, valoarea totală a investiției va crește de la 99,4 milioane de lei cu TVA la peste 100 de milioane de lei cu TVA, echivalentul a peste 20 de milioane de euro. Majorarea costurilor are însă o explicație clară: în ultimii ani, prețurile pentru exproprieri au fost influențate de inflație, de modificările în legislație și de ajustările fiscale, precum creșterea TVA-ului de la 19% la 21%. În plus, un raport de specialitate menționează că „la nivelul anului 2026 a intervenit modificarea Grilei Notariale prin raportare la expertizele întocmite și actualizate pentru anul 2026 de Camera Notarilor Publici”.
Proiectul vizează construirea unui drum de patru benzi, cu o lungime de 520 metri și o lățime totală de 24 de metri, care urmează să conecteze zona rezidențială Henri Coandă cu arterele principale ale Bucureștiului, precum Șoseaua Pipera și Strada Căpitan Alexandru Șerbănescu. Odată finalizat, acest drum ar trebui să îmbunătățească considerabil traficul din acea zonă, reducând timpul de deplasare și diminuând problemele de congestionare.
Lucrările admise includ realizarea celei mai mari părți în privința carosabilului, amenajarea trotuarelor, extinderea iluminatului public și devierea rețelelor de utilități existente. De asemenea, se are în vedere echiparea cu rețele edilitare moderne, menite să asigure toate utilitățile necesare locuitorilor, dar și creșterea siguranței traficului, atât auto, cât și pietonal. Proiectul urmărește în mod explicit reducerea emisiilor de noxe, în concordanță cu normele europene, și protejarea sănătății populației din zonă, dar și creșterea vitezei medii de deplasare.
Executarea lucrărilor este estimată să dureze circa 11 luni, perioadă în care toate aceste modificări vor fi implementate, în condițiile în care beneficiile pentru trafic și pentru mediu justifică efortul financiar suplimentar. Cu toate acestea, creșterea costurilor a declanșat debate-uri în administrație, mai ales că, încă din 2020, investiția fusese aprobată inițial pentru peste 66 de milioane de lei. În timp, însă, valoarea estimată a explodat, ajungând acum la peste 100 de milioane, influențată de multiplele schimbări economice și fiscale.
În ultimii șase ani, creșterea costurilor a fost semnificativă, depășind cu mult estimările inițiale, ceea ce a dus la necesitatea redistribuirii fondurilor. În contextul reducerii veniturilor bugetare locale, Primăria Municipiului București a decis, împreună cu Consiliul Local al Sectorului 1, să asocieze eforturile pentru finalizarea acestui proiect de infrastructură, finanțarea fiind astfel asigurată în comun pentru a suporta această creștere de peste 6,9 milioane de euro.
Pe fondul acestor schimbări, perspectiva de viitor al proiectului pare să coincidă cu încercarea de a eficientiza timpul de deplasare, de a reduce impactul asupra mediului și de a îmbunătăți conexiunile între cartierul Henri Coandă și principalele artere rutiere ale capitalei. Odată cu oficializarea adoptării proiectului sau eventuale ajustări ale bugetului, autoritățile locale urmăresc nu doar finalizarea lucrărilor, ci și reducerea pe termen lung a problemelor generate de traficul intens.
Decizia finală a consilierilor din CGMB va influența, în mod clar, modul în care Bucureștiul va gestiona această investiție, într-un context în care fondurile publice trebuie folosite cu responsabilitate, dar și în condițiile în care nevoia unei infrastructuri moderne devine tot mai imperativă pentru susținerea creșterii și dezvoltării orașului în anii următori.
