În ultimele zile din ianuarie, stratosfera a arătat un vortex polar deformat, cu nucleul mutat spre America de Nord, fapt ce a generat efecte severe asupra vremii în Statele Unite. Frigul extrem, ninsoarea abundentă și gheața au afectat deja vasti teritorii din SUA, iar atenția se îndreaptă acum spre Europa, unde condițiile meteorologice par să fie foarte diferite.
În România, meteorologii prognozează o vreme mai călduroasă la finalul lunii ianuarie și începutul lui februarie. Această schimbare de temperatură este rezultatul masei de aer mai blânde ce va influența sudul Europei, în timp ce nordul continentului va continua să sufere de pe urma aerului arctic.
Ce este și cum influențează vortexul polar vremea?
Vortexul polar reprezintă o circulație complexă de aer situată în stratosferă. Când aceasta suferă o încălzire bruscă, cunoscută sub denumirea de SSW (Sudden Stratospheric Warming), presiunea din zonele superioare crește, iar vortexul polar poate slăbi sau chiar rupe, generând efecte care se pot resimți la sol timp de câteva săptămâni. “Nu orice încălzire stratosferică va aduce ninsori abundente în Europa, dar un semnal puternic va crește probabilitatea unor invazii de aer rece”, subliniază expertul în meteorologie Mihai Dănuț.
Recent, modelele meteorologice sugerează o încălzire semnificativă în stratosfera polară și o presiune ridicată care ar putea perturba vortexul. Astfel, la începutul lui februarie, se preconizează apariția unor anomalii mari de temperatură, ceea ce ar putea duce la o ruptură a vortexului în două nuclee distincte. Aceste evenimente sunt asociate cu schimbări majore în atmosfera terestră.
Potrivit predicțiilor, februarie promite surprize meteorologice pentru Europa
În primele zile ale lui februarie, vremea ar putea fi mai blândă în Europa, cu o posibilă ajustare favorabilă. Totuși, tabloul se poate schimba drastic odată cu mijlocul lunii, când se estimează o revenire a aerului rece din zonele nordice. “În timp ce nordul și nord-vestul Europeiște pot experimenta primele efecte, România ar putea fi prinsă între mase de aer diferite, cu riscuri variate”, avertizează specialistul.
Închiderea acestui vortex polar ar putea genera riscuri sporite de vreme rece în Europa de Est, dar impactul direct depinde de nuanțele meteorologice, cum ar fi poziția centrilor barici și umezeala disponibilă. “Un colaps al vortexului nu înseamnă automat ninsoare, ci un risc crescut de episoade reci. Este important să monitorizăm continuu situația,” explică expertul.
Contextul global: efectele stratosferei asupra vremii locale
Deficitul de detalii locale și variabilitatea vremii fac ca predicțiile să fie uneori complicate. În pofida entuziasmului ori panicii ce pot apărea în rândul populației pe fondul acestor anunțuri apocaliptice săptămânale, realitatea rămâne că vremea este influențată de o multitudine de factori. Cei care se așteaptă la viscole generalizate s-ar putea să fie dezamăgiți.
Pe fondul acestor prognoze, este crucial ca autoritățile locale să fie pregătite pentru eventualele incidențe de vreme severă, dar să comunice clar cetățenilor natura efectelor așteptate. “O informare corectă și precisă a populației poate preveni panicile inutile și neînțelegerile privind vremea”, adaugă Dănuț.
În acest context, România rămâne într-o zonă de intersecție între aerul rece și mai cald, iar meteorologii continuă să țină sub observație evoluția vortexului polar. Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul lunii februarie, ochii vor fi ațintiți asupra cerului, unde vremea promite să fie mai excentrică ca niciodată.
