Franța ia o decizie îndrăzneață în domeniul suveranității digitale, alegând să renunțe la serviciile de videoconferință operate de giganți precum Microsoft și Zoom, pentru a dezvolta o platformă proprie, destinată exclusiv sectorului public. Anunțul oficial vizează înlocuirea acestor soluții cu Visio, o platformă intern dezvoltată, care va fi implementată în toate instituțiile guvernamentale până în 2027. În mișcarea sa, Parisul nu urmărește doar reducerea costurilor, ci și consolidarea controlului asupra datelor sensibile, într-un context internațional în care dependența de tehnologiile americane sau din alte jurisdicții non-europene crește riscurile geopolitice și de securitate națională.
De ce Franța s-a angajat spre suveranitatea digitală?
Guvernul francez argumentează decizia prin prisma faptului că fragmentarea serviciilor de videoconferință – cu multiple platforme folosite simultan, precum Teams, Zoom, Webex sau GoTo Meeting – complică colaborarea între ministere, mărește vulnerabilitățile cibernetice și generează costuri suplimentare pentru licențe, pe termen lung. În plus, această diversitate de instrumente implică dependențe strategice față de tehnologiile externe, ceea ce poate duce la probleme în cazul unor întreruperi sau schimbări geopolitice.
Mai mult, decizia include un mesaj clar: Parisul vrea să reducă influența jurisdicțiilor non-europene, protejând conținutul cu grade ridicate de confidențialitate și evitând supravegherea nedorită din partea unor companii externe. Într-o Europă tot mai conștientă de vulnerabilitățile infrastructurilor digitale, această orientare reprezintă o încercare de a consolida independența și de a preveni blocajele sau supravegherea excesivă, mai ales în perioade de tensiuni geopolitice.
Visio și strategia de digitalizare a statului francez
Platforma Visio, dezvoltată de Departamentul pentru securitate națională (DINUM), a trecut deja printr-o fază de testare cu circa 40.000 de utilizatori și urmează să fie adoptată de peste 200.000 de angajați publici până în 2027. Primele instituții care vor face tranziția sunt CNRS, Assurance Maladie și DGFiP, acestea urmând să renunțe complet la licențele Zoom până la sfârșitul lui 2026. În cazul Ministerului Apărării, utilizarea platformei va începe deja din primul trimestru al anului viitor.
Infrastructura va fi găzduită de compania Dassault Systèmes, pe servere operate de subsidiara Outscale, iar tehnologia este certificat SecNumCloud de către autoritatea națională de securitate cibernetică (ANSSI). Astfel, Parisul vrea să se asigure că toate datele rămân pe teritoriul Franței și sub controlul european. Mai mult, Visio va fi construit pe componente open-source, ceea ce le conferă un nivel suplimentar de transparență și control asupra codului sursă. Funcțiile propuse merg dincolo de simplele apeluri video, integrate cu inteligență artificială pentru transcriere automată, „diarizare” (identificarea vorbitorilor) și subtitrări în timp real, pentru a face întâlnirile mai eficiente și mai sigure din punct de vedere al confidențialității.
Impactul economic și strategie pe termen lung
Din punct de vedere pragmatic, principala motivație monetară constă în economii de aproximativ un milion de euro anual pentru fiecare 100.000 de utilizatori care renunță la licențele plătite ale platformelor externe. În condițiile în care cheltuielile cu aceste soluții pot deveni semnificative, decizia Franței poate face valuri și în alte state europene, oferindu-le o lecție despre importanța controlului asupra infrastructurilor digitale strategice.
Migrarea nu vine însă fără costuri și provocări: adaptarea echipelor la noua platformă, integrarea cu alte sisteme interne, suport tehnic și formare reprezintă o investiție semnificativă, dar oficialii speră ca această inițiativă să reducă dependența pe termen lung față de furnizori externi. În contextul actual, această mișcare poate activa un efect de domino, încurajând alte guverne să pună accent pe găzduirea locală și pe controlul infrastructurilor digitale, pentru a evita situații incerte sau riscuri de securitate în criză.
Pe termen scurt, aceste decizii pot aduce perturbări, iar specialiștii recomandă instituțiilor și angajaților publici să aibă pregătite planuri alternative de comunicare și colaborare, astfel încât să nu fie prinsi nepregătiți în momentele critice. Însă, în contextul evoluției de la nivel european, decizia Franței marchează un pas concret spre consolidarea unei suveranități digitale mai robuste, în vreme ce conceptul de platforme „made in France” sau „made in UE” capătă tot mai multă relevanță pe agenda celor care doresc o independență mai mare față de marile tech-uri globale.
