Imaginația, un rezervor esențial pentru creativitate, empatie și decizii morale, se află în pericol de a se atrofia în societatea actuală. În timp ce atenția este tot mai adesea deviată către atracții vizuale și stimuli rapid și constant disponibili, capacitatea de a imagina și de a crea povești originale pare să se micșoreze, conform unei analize realizate de publicația spaniolă El Pais.
Specialistii atrag atenția asupra faptului că, spre deosebire de abilitățile măsurabile precum memoria sau atenția, imaginația rămâne dificil de evaluat empiric. Totuși, indicatori în domeniul creativității, precum rezultatele testelor de gândire creativă, arată o tendință de declin. Un studiu din 2011, efectuat la The College of William & Mary, pe un eșantion de 300.000 de teste Torrance, a evidențiat o scădere semnificativă a acestei abilități după anul 1990.
Lipsa de imaginație nu doar că influențează procesul creativ, ci are repercusiuni și asupra culturii de entertainment. La Hollywood, filmele de tip remake, sequel și prequel domină piața, reducând numărul de povești originale. În același timp, o analiză efectuată în Spania indică faptul că oamenii petrec aproape 35% din viața lor cotidiană uitându-se la un ecran, în medie aproape șase ore pe zi. Acest tip de consum pasiv, extrem de vizual și rapid, nu necesită implicare mentală activă, ceea ce poate favoriza diminuarea imaginației și a capacității de a crea imagini mentale.
Riscurile la nivel cognitiv sunt alarmante, de la inhibarea creativității generale la dependența de stimuli exteriori și chiar la scăderea empatiei, avertizează publicația citată. Creierul, un organ extrem de adaptabil, suferă schimbări din cauza utilizării excesive a tehnologiei moderne, în special a ecranelor, conform cercetărilor lui Gary Small și altora. „Utilizarea repetată a ecranelor lasă lobul frontal, locul memoriei, imaginației și raționamentului complex, părăsit, ca interiorul unei case abandonate”, explică Begoña Quesada, jurnalistă și autoare a volumului „En defensa de la imaginación”.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat, de asemenea, cât de fragile pot fi aceste capacități. Observându-și copiii, Quesada a realizat că relația lor cu școala și cu prietenii s-a mutat aproape complet în mediul digital. Cesione, de la grădiniță până la liceu, se desfășoară tot mai mult în online, ceea ce, în opinia sa, amenință însă însăși materia primă a imaginației.
Dacă în trecut, mulți copii își imaginau lumi fantastice și personajele lor preferate prindeau viață prin joc diferit, astăzi, tehnologia pare să reducă această nevoie. În contextul în care compania Mattel, cunoscută pentru păpușa Barbie, a semnat un acord cu OpenAI pentru dezvoltarea unei păpuși cu inteligență artificială, analizatorii observe un potențial pericol pentru capacitatea de a imagina. „Copiii nu au avut niciodată nevoie ca jucăriile lor să vorbească pentru a prinde viață”, susține Quesada.
Imaginația mai reprezintă și un instrument moral, după cum explică poetul Fernando Valverde. La Universitatea din Virginia, el a inițiat un proiect menit să reactiveze această capacitate, interzicând tehnologia modernă în anumite cursuri, pentru a încuraja implicarea activă și reflecția. Rezultatele sunt încurajatoare, raportând o creștere a socializării și o reducere a dependenței de telefoane.
De exemplu, în cursul său, studenții nu pot intra cu telefoane sau alte dispozitive digitale, un gest menit să le reamintească importanța implicării mentale. Potrivit lui Valverde, acest exercițiu le permite să simtă timpul mai profund și să fie mai prezenți în experiență, chiar dacă nu au un mecanism computerizat de implicare instantanee.
În același timp, specialiști precum Quesada afirmă că recuperarea capacităților imaginative trebuie abordată și prin promovarea lecturii, care presupune un efort activ din partea cititorilor. Pagina de Wikipedia despre imaginație păstrează imaginea lui Don Quijote, simbol al bibliotecii și al jocului imaginativ, în contextul în care, în zilele noastre, această capacitate pare să fie, din ce în ce mai mult, în pericol.
Perspectiva academică și culturală evidențiază, astfel, un aspect esențial al condiției umane, pe care tehnologia și consumul în exces îl pot diminua semnificativ. Într-un asemenea context, învățarea și promovarea cititului, împreună cu activitățile care stimulează gândirea activă, devin date fight pentru păstrarea unei societăți cu o imaginație sănătoasă. În anul 2023, un proiect pilot de educație pentru stimularea imaginației a fost programat la Universitatea din New York, cu participarea a peste 200 de studenți, urmând să dureze pe parcursul întregului semestru.
