Medicii veterinari din România au ieșit luni în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările legislative și reducerea fondurilor destinate sectorului sanitar-veterinar. Protestul, care s-a desfășurat în Piața Victoriei, semnalează o criză acută în domeniu, acuzată de autorități că nu răspunde pe măsura necesităților actuale ale animalelor și ale sănătății publice, dar care, în realitate, pare să fie alimentată de decizii guvernamentale percepute ca fiind opace și lipsite de consultare.
Revendicări și critici privind adoptarea OUG 89/2025
Unul dintre principalele motive ale mobilizării din burgul capitalei îl reprezintă adoptarea Ordonanței de Urgență 89/2025, un act normativ criticat vehement de către medicii veterinari pentru modul în care a fost emis. „A fost făcută fără avizul consultativ al Colegiului Medicilor Veterinari, deși legislația în vigoare prevede clar această procedură,” a explicat președintele Colegiului Medicilor Veterinari, într-un comunicat adresat opiniei publice. Decizia, consideră reprezentanții profesiei, adâncește criza în sănătatea veterinară, reducând și mai mult posibilitatea de a lua decizii informate și în mod transparent pentru protejarea animalelor și a populației.
Această ordonanță ar viza, conform surselor din domeniu, o serie de măsuri legate de gestionarea fondurilor și atribuțiile profesioniștilor veterinari, aspecte care, spun protestatarii, vor duce la slăbirea controlului sanitar-veterinar și la scăderea nivelului de siguranță pentru cetățeni. Practic, medicii veterinari acuză faptul că noile prevederi nu respectă procedurile legale și ignoră avizele tehnice și consultative prevăzute de legislație, ceea ce creează un context favorabil pentru reducerea calității serviciilor veterinare și, implicit, pentru riscuri de sănătate publică.
Finanțare insuficientă, într-un sector aflat în criză
Un alt punct sensibil vizează fondurile alocate pentru sectorul veterinar, care, conform reprezentanților profesiei, sunt subdimensionate în raport cu volumul de muncă și complexitatea problemelor cu care se confruntă zilele acestea. „Reducerea fondurilor afectează direct infrastructura, echipamentele și resursele umane necesare pentru a asigura servicii calitative,” a afirmat un alt delegate al Colegiului, adăugând că aceste restricții limitează și posibilitatea de a implementa programe de prevenție și control al bolilor animale, precum și de a asigura securitatea alimentară.
În plus, medicii veterinari acuză o lipsă de dialog și consultare din partea autorităților în procesul decizional privind politicile sectoriale. “Se adoptă norme și reguli fără a consulta părțile implicate, iar acest lucru nu face decât să fragilizeze sistemul sanitar-veterinar și să compromită interesele cetățenilor și ale animalelor”, susține unul dintre liderii protestului.
Contextul actual: de la criza economică la tensiuni legislative
Situația actuală în domeniul veterinar nu este izolată. România se confruntă de mai mulți ani cu provocări serioase legate de bugetele alocate sănătății animalelor, de lipsa personalului specializat și de un cadru legislativ adesea criticat pentru lipsa de flexibilitate și pentru poziția ambiguă față de necesitățile actuale.
În contextul acestor tensiuni, protestul de luni nu poate fi interpretat doar ca o manifestare de nemulțumire, ci și ca un apel la reevaluarea politicilor guvernamentale în domeniu și la crearea unui dialog real între autorități și profesioniști. De asemenea, protestul a atras atenția asupra importanței unui sector veterinar solid, capabil să răspundă atât în fața crizelor emergente, cât și în menținerea unui standard înalt al serviciilor pentru animale și siguranța consumatorilor.
Este de așteptat ca, în următoarele zile, discuțiile dintre reprezentanții guvernului și colegiul medicilor veterinari să fie intensificate, dar rămâne de văzut dacă soluțiile propuse vor reuși să stingă această criză, care pune sub semnul întrebării stabilitatea și eficiența sistemului sanitar-veterinar românesc. În tot acest timp, animalele și cetățenii vor să vadă o schimbare concretă, care să răspundă realității și nevoilor din teren.
