Criza vaccinării în România se adâncește, iar riscurile pentru sănătatea publică sunt tot mai acut evidențiate. Ultimele date relevă o scădere alarmantă a acoperirii vaccinale împotriva bolilor prevenibile, în special pentru rubella, oreion și rubeolă, situație care pune în pericol protecția colectivă și crește riscul reapariției unor boli considerate până nu de mult eradicate sau controlate.
Incidența redusă a vaccinării și consecințele sale
De la introducerea programelor naționale de imunizare, România a reușit să controleze și să eradicheze parțial anumite boli infecțioase, însă tendința recentă indică o revenire a acestora, cauzată în mare măsură de scăderea acoperirii vaccinale. În ultimii ani, procentul copiilor care primesc schemă completă de imunizare a înregistrat o stagnare sau chiar o reducere, în condițiile în care recomandările OMS indică peste 95% acoperire pentru a menține herd immunity.
Recent, valorile pentru vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) au coborât sub pragul critic de 90% pentru doza a doua, administrată la vârsta de 5 ani. Această abatere de la standardele internaționale crește riscul pentru reapariția aceastei boli, care poate avea complicații severe, chiar fatale, mai ales la cei nevaccinați sau la cei cu sistemul imun fragil.
Motivul scăderii interesului și consecințele sociale
Factorii care au contribuit la această criză sunt multipli și complexi. În ultimii ani, controversele legate de siguranța vaccinurilor, dezbaterile naive din mediile online și insuficiența campaniilor de informare au generat o reticență crescută în rândul părinților. Mulți dintre aceștia preferă să nu-și vaccineze copiii, fie din cauză că se tem de reacțiile adverse, fie din lipsă de încredere în autoritățile medicale și în persuasiunea comunităților de specialitate.
La nivel național, în contextul în care imunizarea este o responsabilitate colectivă, această reticență a condus la o creștere vertiginasă a cazurilor de boli ce ar fi trebuit să fie eradicate sau să aibă o frecvență redusă. Recent, în anumite zone ale țării, s-au înregistrat valuri de cazuri de rujeolă, școli și comunități încep să se izoleze pentru protejarea celor nevaccinați, devenind totodată victime colaterale ale acestei epidești, din cauza lipsei de vaccinare.
Ce se face pentru a stopa declinul vaccinal
Autoritățile sanitare naționale și medicii din teren sunt conștienți de gravitatea situației și încearcă să convingă populația să revină la schemele de imunizare esențiale. În ultimele luni, s-au intensificat campaniile de informare, cu accent pe siguranța vaccinurilor și pe riscurile omise în discursurile antivaccinare.
De asemenea, există un proces de reevaluare a strategiei de imunizare, precum și de identificare a celor mai vulnerabili segmenti de populație. În unele zone, s-au inițiat campanii de vaccinare de masă, inclusiv mobilizări în școli și centre de sănătate, pentru a crește acoperirea vaccinală și a preveni apariția și răspândirea focarelor de boală.
Privirile spre viitor
Contextul actual impune o reacție rapidă și susținută pentru evitarea unei crize de sănătate publică. Specialiștii subliniază însă că pentru o revenire la nivelurile optime de imunizare, este nevoie de încredere, informare corectă și acces facil la vaccinuri. În timp ce strategiile oficiale trebuie adaptate noilor realități, comunitățile trebuie să înțeleagă importanța vaccinării nu doar pentru protejarea individuală, ci și pentru menținerea sănătății generale și a stabilității noastre sanitare.
Ultimele evoluții indică o necesitate urgentă de consolidare a imunizării în România. La nivel global, experiența arată că campaniile de educare și însoțire a procesului de vaccinare, măririle de pace în comunicare și sprijinul comunităților pot redresa tendința, dar numai timp de calitate și colaborare pot reconsolida încrederea în vaccinuri. Dacă nu se reușește recuperarea ratelor de imunizare în următoarea perioadă, riscurile unei reemergențe a bolilor considerate aproape uitate vor deveni o realitate cu consecințe greu de gestionat.
