Senator USR acuză oficialii Academiei Române de încălcări legale: „Fapte cu iz penal” în deciziile de conducere
O ceartă aprinsă se iscă în ultimele săptămâni în rândul instituțiilor culturale și academice din România, odată cu dezvăluirile unui senator USR, care acuză conducerea Academiei Române de decizii ce pot avea implicații penale. Ștefan Pălărie, senator al Uniunii Salvați România, a făcut publice acuzații dure la adresa managementului instituției, bazându-se pe un raport de audit financiar al Curții de Conturi pentru anul 2024. În opinia sa, aceste decizii contravin legii și par să ascundă fapte dubioase de natură penală, compromițând integritatea și transparența unei dintre cele mai vechi și respectate instituții ale științei și culturii românești.
Modificările aduse Legii Academiei: un prilej de îngrijorare pentru transparență
Dezvăluirile senatorului USR centruipe modifcări legislative recente propuse pentru Legea Academiei Române. Potrivit lui Pălărie, aceste schimbări de legislație acoperă, în realitate, „fapte cu iz penal”, insinuând că actualii conducători ai instituției au fost implicați în decizii care încalcă legislația în vigoare. El invocă un audit al Curții de Conturi, făcut pentru anul 2024, care sugerează că unele decizii de conducere încalcă normele legale și, implicit, bunele practici administrative.
“Documentul citat de senatorul USR dovedește ‘negru pe alb’ că în conducerea Academiei Române s-au luat decizii care încalcă legea”, precizează Pălărie, adăugând că aceste descoperiri ridică semne de întrebare asupra integrității deciziilor în cadrul celei mai vechi și prestigioase instituții culturale și științifice din România.
Controversele legate de gestionarea fondurilor și deciziile de conducere
Printre aspectele semnalate de senator se numără modul în care fondurile publice destinate cercetării și culturii au fost gestionate de conducerea instituției. În ultimii ani, Academia Română a fost adesea criticată pentru lipsa transparenței în administrarea bugetelor, dar acum acuzațiile se amplifică, fiind legate și de posibile acte de corupție sau de încălcări ale legislației financiare.
„Se pare că unele decizii de conducere au fost luate fără respectarea procedurilor legale, punând în pericol nu doar reputația instituției, ci și legalitatea întregului proces decizional”, susține senatorul USR. În plus, el cere o reaprecere a modului în care sunt gestionate resursele și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că aceste practici ar putea avea implicații grave, inclusiv penale.
Posibile implicări și reacții din partea instituției
Reacția oficialilor Academiei Române nu s-a făcut încă așteptată deocamdată, însă acuzațiile aduse de Pălărie sunt deja subiect de dezbatere în cercurile intelectuale și politice. Liderii instituției și reprezentanții ministerului de resort sunt chemați să clarifice situația, mai ales în contextul în care rapoartele de audit sunt, în mod normal, documente confidentiale, fiind utilizate ca bază pentru eventuale anchete sau reforme administrative.
Analistii politici și experții în drept administrativ subliniază că eventuale încălcări legale în conducerea unei asemenea instituții trebuie investigate cu maximă rigoare, pentru a menține încrederea publicului în instituțiile de cultură și cercetare. În plus, orice decizie de modificare legislativă, mai ales dacă ar putea acoperi situații ilicite, trebuie să fie supusă unei analize extrem de riguroase, pentru evitarea consolidării unui model de gestionare opacă și potențial penală.
Actualitatea și perspectivele viitoare
Luptele dintre punctele de vedere politice și cele legale continuă să domine scena publică românească, iar cazul Academiei Române devine un exemplu concret al acestor tensiuni. În timp ce senatorul USR cere transparență și responsabilitate, reprezentanții instituției invocă motive legislative și administrative premisipulate, deși până în prezent nu au oferit clarificări suficiente.
Pentru moment, în ciuda acuzațiilor grave, nu există încă răspunsuri oficiale din partea conducerii Academiei Române, iar anchetele celor de la Curtea de Conturi și alte organisme abilitate sunt în curs de desfășurare. Rămâne de văzut dacă aceste dezvăluiri vor duce la măsuri concrete de restaurare a încrederii în această instituție de prestigiu sau dacă vor alimenta o criză a responsabilității și transparenței în sfera culturii și cercetării din România.
