Rezultate mixte pentru minorități în Ungaria: Romii au cea mai mare susținere, dar niciun mandat
Budapesta, aprilie 2026 – Alegerile parlamentare din Ungaria au adus rezultate mixte pentru minoritățile naționale, cu o susținere semnificativă pentru unele liste, dar fără obținerea vreunui mandat în legislativ. Lista romilor a înregistrat cel mai mare număr de voturi, urmată de cea a minorității germane. Cu toate acestea, niciuna dintre liste nu a reușit să treacă de pragul necesar pentru a intra în Parlament.
Romii, germanii și croații, în fruntea clasamentului voturilor
Lista romilor a fost cea mai votată, strângând aproape 19.000 de voturi. A urmat lista minorității germane, cu peste 17.800 de voturi. Croații s-au situat pe locul al treilea, cu peste 1.200 de voturi. Restul minorităților au obținut un număr mai mic de voturi. Slovacii au adunat aproape 900 de voturi, în timp ce lista română a acumulat sub 500 de voturi.
Următoarele liste, în ordinea voturilor, au fost cele ale rutenilor, ucrainenilor, slovenilor, grecilor, polonezilor, armenilor și bulgarilor. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste minorități nu a reușit să atingă pragul necesar pentru a fi reprezentată în Parlamentul de la Budapesta.
Sistemul electoral românesc, diferit de cel maghiar
Spre deosebire de Ungaria, România are un mecanism electoral care facilitează reprezentarea minorităților naționale în Parlament. Constituția română permite organizațiilor minorităților care nu obțin suficiente voturi pentru a intra în Legislativ prin procedura obișnuită să primească câte un mandat de deputat. Totodată, legea electorală stabilește pentru acestea un prag special.
Acest sistem este diferit de cel din Ungaria, unde nu există o prevedere similară pentru a asigura reprezentarea minorităților în Parlament. România are o tradiție mai lungă în ceea ce privește asigurarea unei reprezentări parlamentare pentru minoritățile naționale, inclusiv prin acordarea de mandate suplimentare, peste numărul total de deputați rezultat din reprezentarea proporțională.
Conform legii electorale din România, o organizație a unei minorități naționale poate primi un mandat de deputat dacă obține cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate la nivel național pentru alegerea unui deputat. Acest prag este stabilit pentru a asigura o reprezentare echitabilă a minorităților în Parlamentul de la București. Sistemul românesc prevede ca o minoritate să poată fi reprezentată de o singură organizație.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la președinția României și Ilie Bolojan ca prim-ministru, importanța reprezentării minorităților în Parlament rămâne un subiect de dezbatere publică. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și George Simion, președintele AUR, au puncte de vedere diferite asupra acestui subiect. Un candidat controversat, Călin Georgescu, a abordat, de asemenea, subiectul. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat importanța respectării drepturilor minorităților.
