Universitățile din România își adaptează politicile în fața expansiunii rapide a inteligenței artificiale, transformând modul în care studenții pot folosi aceste tehnologii în procesul educațional. Într-o eră în care AI devine o parte tot mai integrantă a vieții cotidiene și profesionale, instituțiile de învățământ superior încearcă să găsească un echilibru între libertatea de a folosi tehnologii inovatoare și necesitatea de a menține standarde academice riguroase. Noile reglementări vin ca răspuns la o practică tot mai frecventă a utilizării acestor instrumente, dar și ca o necesitate de a asigura transparență și responsabilitate în procesul de învățare.
Reguli clare pentru transparență și responsabilitate
Una dintre cele mai importante schimbări vine din partea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), unde studenții trebuie să semneze o declarație explicită după finalizarea unui eseu sau a unui proiect. În document, aceștia menționează dacă au folosit inteligența artificială, în ce scop și în ce măsură. Această măsură reflectă o abordare în plină dezvoltare în învățământul superior: consumatorul de cunoaștere trebuie să își asume responsabilitatea totală pentru conținutul prezentat, indiferent dacă a apelat la AI sau nu.
Universitățile permit utilizarea AI pentru activități considerate suport, precum corectarea gramaticală, structurarea ideilor sau documentarea rapidă. Însă, regulile fac clar că aceste tehnologii trebuie utilizate ca instrumente complementare și nu ca înlocuitori ai gândirii critice. Studenții sunt încurajați să fie sinceri și să dezvăluie utilizarea AI, nu pentru penalizări automate, ci pentru a păstra corectitudinea academică. În acest context, profesorii au dreptul și responsabilitatea să verifice originalitatea lucrărilor, să ceară explicații suplimentare și, dacă e cazul, să ajusteze notele sau să aplice sancțiuni pentru abuz.
Limite stricte și riscul de dezinformare
Cu toate că tehnologia avansează rapid, universitățile au stabilit limite ferme în ceea ce privește utilizarea AI. Reprezentanții SNSPA semnalează că redactarea integrală a unei lucrări cu ajutorul AI este considerată inadmisibilă. În plus, studiile sau proiectele ce conțin referințe false, autori fictivi sau informații inexacte reprezintă un semnal clar al utilizării necontrolate și, posibil, a unor practici frauduloase. În aceste cazuri, lucrarea poate fi respinsă și studentul riscă să fie exclus de la examene sau să nu-și primească creditul pentru respectivul proiect.
Alte universități, precum Universitatea Politehnica din București, au adoptat reguli similare, cerând studenților să precizeze dacă anumite pasaje au fost generate sau reformulate cu ajutorul AI, și să citeze sursele tehnologice folosite. Într-o societate în care AI devine tot mai integrată în viața profesională, aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a preveni dezinformarea și pentru a educa generațiile viitoare despre utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale.
Impactul și provocările pe termen lung
Studiile arată că, în România, aproape patru din zece angajați folosesc zilnic inteligența artificială, iar aproape jumătate își exprimă încrederea în informațiile generate de aceste sisteme. Dacă în mediul profesional AI devine indispensabil, în mediul academic, universitățile încearcă să pregătească tinerii pentru această realitate digitală, fără a compromite integritatea academică.
Măsurile adoptate în prezent nu urmăresc blocarea progresului tehnologic, ci crearea unui cadru în care inovația și responsabilitatea pot coexista. În perspectiva anului 2026, utilizarea AI în educație se va reglementa aproape complet, transparența fiind considerată un element central. Instituțiile de învățământ și autoritățile de reglementare încearcă să asigure un echilibru între suportul tehnologic și respectarea rigorii academice, în ideea de a pregăti nu doar specialiști în domeniu, ci și cetățeni responsabili în era digitală.
