Universitatea Politehnică București, prin Centrul de Știința Suprafeței și Nanotehnologie, se află în centrul unui proiect european de amploare, menit să transforme industria semiconductorilor pe continentul european. Cu o investiție totală de 2,5 miliarde de euro, acest proiect face parte din inițiativa NanoIC, coordonată de IMEC Leuven din Belgia, și a fost anunțat recent ca fiind cea mai avansată linie-pilot a Actului european privind cipurile.
Un pas important în autonomia tehnologică a Europei
Finanțarea semnificativă a proiectului vine atât din partea Uniunii Europene, cu 700 de milioane de euro, cât și din contribuțiile guvernelor naționale și regionale, plus partenerii industriei precum ASML, unul dintre cei mai mari producători mondiali de echipamente pentru fabricația semiconductori. Acest mix de resurse reflectă angajamentul ferm al Europei de a deveni mai independentă în domeniul tehnologiei avansate, pentru a nu mai depinde în totalitate de piețele asiatice și americane.
NanoIC va implementa cea mai avansată tehnologie de litografiere ultravioletă, fiind prima instalație europeană capabilă să realizeze cipuri folosind tehnologii de peste doi nanometri. Aceasta înseamnă o performanță de top în ceea ce privește miniaturizarea elementelor pe cipuri, esențială pentru următoarele generații de procesoare și componente electronice, și încurajează dezvoltarea de tehnologii robuste și autonome pe continent.
Rolul și participarea României în proiect
Printre partenerii acestui amplu proiect european se numără și Centrul de Știința Suprafeței și Nanotehnologie din România, un punct de referință în cercetarea în domeniu pe plan național și internațional. Găzduit de IMEC în Belgia, NanoIC reunește, pe lângă România, instituții precum CEA-Leti din Franța, Fraunhofer din Germania, VTT din Finlanda și Tyndall din Irlanda, consolidând o rețea europeană de cercetare și inovare.
„Concepute pentru a aduce tehnologiile cipurilor de la laborator la fabrică, liniile-pilot reprezintă un pilon esențial al inițiativei ‘Cipuri pentru Europa’”, se arată într-un comunicat recent. Este o strategie menită să pună bazele unei baze industriale solide, capabilă să sprijine dezvoltarea de noi tehnologii pentru inteligența artificială, vehicule autonome, domeniul medical și comunicarea mobilă 6G. În plus, aceste proiecte sunt menite să întărească poziția Europei în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori, în contextul în care criza globală de semiconductori și tensiunile geopolitice fac ca autonomia tehnologică să devină o prioritate.
Implicațiile pentru industria europeană și perspectivele viitoare
Deși activitățile de cercetare și pilotare sunt în faza de dezvoltare inițială, impactul pe termen lung poate fi considerabil. În plus, aceste inițiative au rolul de a păstra și de a atrage talente, dar și de a sprijini industrie locală să devină competitivă la nivel mondial. Prin astfel de proiecte, Europa încearcă să-și asigure poziția în vârful tehnologiei, evitând dependența excesivă de piețele externe.
Pe viitor, se prefigurează o creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare în domeniul semiconductorilor și emergentelor tehnologii digitale. În timp ce zona de cercetare și pilotare se află încă în faza de dezvoltare, se conturează deja o perspectivă optimistă privind capacitatea Europei de a construi în mod independent și inovator infrastructura necesară pentru noile generații de tehnologii.
În final, România, prin participarea sa în proiecte precum NanoIC, își reafirmă din nou poziția de centru de excelență în cercetare și dezvoltare tehnologică, beneficiind de pe urma acestor inițiative europene, care ar putea avea un efect catalizator pentru industria națională a semiconductorilor. În contextul actual, aceste eforturi reprezintă nu doar o oportunitate de creștere economică, ci și un pas strategic crucial pentru viitorul digital al continentului.
