Instituțiile publice din București au ales să încheie anul 2025 într-un mod surprinzător, făcând achiziții de tehnologie de ultimă generație în timp ce discursul oficial despre austeritate bugetară a fost accentuat. În condițiile în care guvernul critică restricțiile financiare și pregătește noi majorări de taxe pentru populație, unele entități din capitală pare că au decis să-și urmeze propriul stil de funcționare, achiziționând gadgeturi din gama premium, aproape total nejustificat din punct de vedere economic.
Achiziții de lux în sectorul public: telefoane scumpe pentru instituții strategice
Cel mai îndrăzneț exemplu este Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSM), instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății, care a făcut o comandă de peste 39.000 lei pentru telefoane inteligente de ultimă generație de la Apple. În comanda realizată pe 25 noiembrie, au fost achiziționate trei telefoane iPhone 17 Pro Max și două modele iPhone 17 Pro, toate în nuanța “Cosmic Orange”, o culoare specifică gamei speciale lansate recent de compania americană. În plus, pentru o experiență completă, instituția a mai achiziționat trei seturi de Airpods Pro, cu un preț de peste 1.000 lei bucata, fără o justificare clară legată de necesitatea acestor dispozitive în serviciul medical.
Această alegere aparent extravagantă contrastează cu tonul dur al declarațiilor oficiale despre problemele bugetare și necesitatea tăierilor bugetare. În condițiile în care finanțele statului sunt supuse unor presiuni grave, apar întrebări legitime despre utilizarea resurselor publice pentru astfel de achiziții extravagante, mai ales din partea unor instituții care gestionează servicii esențiale pentru sănătate și siguranță națională.
Investiții similare în mediul academic și autorități locale
Nu doar sectorul sănătății se vorbește despre achiziții lipsite de prioritate. Fundația „Patrimoniul ASAS”, legată de Academia de Științe Agricole și Silvice, a intrat și ea în cursa gadgeturilor de lux, comandând la începutul lunii decembrie un iPhone 17 cu capacitate de stocare de 256GB pentru suma de 4.119 lei, sumă considerabilă pentru un dispozitiv personal, mai ales într-o perioadă în care resursele destinate cercetării și dezvoltării sunt adesea limitate.
Fenomenul nu se limitează doar la București. La nivel național, tendința de a cumpăra telefoane scumpe în serviciul public a devenit tot mai vizibilă. În județul Satu Mare, primăria din Tarna Mare a achiziționat opt telefoane iPhone 17 Pro, estimat la aproape 44.000 lei, fondurile provenind din proiecte europene. În aceeași linie, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași a cumpărat nouă unități din același model, de această dată pentru aproape 49.000 lei, doar la două săptămâni după lansarea oficială a telefoanelor.
Chiar și instituțiile academice nu au rămas în urmă. Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hătieganu” din Cluj-Napoca a achiziționat un model și mai performant, iPhone 17 Pro Max cu o capacitate de 1TB, în contextul în care aceste gadgeturi sunt folosite mai degrabă pentru înregistrări sau activități multimedia decât pentru activități administrative.
Ce stârnește întrebări și cum e interpretată această tendință
Redeschizând dezbaterea, întrebarea firească este dacă astfel de cheltuieli sunt justificabile sau dacă reprezintă doar o prioritate distorsionată a unor manageri de instituții, mai ales în condițiile în care, la nivel central, austeritatea și reducerea cheltuielilor sunt principalele mantra. Sănătatea, educația și alte domenii-cheie ar putea beneficia mai mult de resursa bugetară alocată acestor gadgeturi dacă prioritățile ar fi aliniate intențiilor declarațiilor oficiale.
Fenomenul nu arată semne de oprire, iar achizițiile high-tech din sectorul public continuă să fie un subiect controversat în România, ridicând întrebări despre modul în care se cheltuiesc, de fapt, fondurile publice în era digitalizării. În timp ce în fiecare colț al țării apar telefoane scumpe, tot mai mulți cetățeni se întreabă dacă aceste investiții sunt cu adevărat în sprijinul serviciilor publice sau vor rămâne doar simboluri ale unui stil nepotrivit pentru vremurile grele. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reacționa, fie și doar pentru a evita imaginea de lux inutil într-un an de austeritate.
