Majoritatea elevilor din București nu au cunoștințe despre drepturile lor și nu se simt suficient sprijiniți în mediul școlar
Un studiu recent derulat de Consiliul Municipal al Elevilor din București scoate la iveală o situație alarmantă privind nivelul de informare și implicare a elevilor în viața școlară. Potrivit raportului pentru anul școlar 2024-2025, aproape 52% dintre elevii bucureșteni nu au auzit de Statutul Elevilor, documentul care stabilește drepturile și responsabilitățile lor în mediul școlar, fiind o componentă esențială pentru promovarea unui climat educațional echitabil.
Cifrele arată că peste jumătate dintre elevi nu au avut ocazia să ofere feedback cadrelor didactice, ceea ce indică o comunicare insuficientă între elevi și profesori. Mai mult, estimările indică faptul că 22,2% dintre elevi, adică aproape un sfert, au fost martorii sau chiar victime ale actelor de violență de orice natură în școală, de la abuzuri fizice și verbale, până la cele emoționale. În același context, 63,2% dintre respondenți spun că în școlile în care învață se oferă consiliere psihologică gratuită, însă lipsa utilizării acestor servicii sau reticența elevilor în a le cere ajutor rămâne o problemă nerezolvată.
„Faptul că majoritatea respondenților (70,8%) nu au apelat la serviciul de consiliere școlară poate indica fie că nu au simțit nevoia, fie că le-a fost teamă să apeleze la acesta. Aceasta subliniază necesitatea promovării serviciilor de consiliere în școli și asigurarea elevilor că discuțiile cu consilierul rămân confidențiale”, explică reprezentanții elevilor din Capitală. În plus, încrederea în consilierii școlari este de doar 60%, ceea ce evidențiază un nivel de siguranță insuficient pentru elevi atunci când doresc să își exprime problemele.
Un alt aspect preocupant relevat de studiu este faptul că 64,2% dintre elevi nu știu dacă sunt reprezentați în ședințele Consiliului de Administrație al școlii, iar 42,9% nu știu cine conduce acest organism, indicând lipsa unei informări clare și a participării active a elevilor în deciziile instituției.
De asemenea, raportul evidențiază și realitatea din teren legată de spațiile destinate activităților alternative. Conform răspunsurilor, doar 2,3% dintre elevi au fost repartizați în spații supravegheate pentru a desfășura alte activități decât cele obișnuite de învățare. Conceptul de „cameră de detenție”, așa cum a fost denumit de presă și public, nu are statut oficial în noul Statut al Elevului, dar imaginile și percepțiile despre aceste spații, folosite uneori pentru rezolvarea unor situații neplăcute, persistă și în rândul elevilor.
Pe plan profesional, 95,8% dintre cadrele didactice afirmă că sunt familiarizate cu Statutul Elevilor, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv, dar restul de 4,2% indică o nevoie de resurse și sprijin pentru o mai bună înțelegere a prevederilor legale. În același timp, 40,7% dintre profesori afirmă că elevii lor sunt tratați diferit în funcție de capacitatea intelectuală sau de situația socio-economică, realitate care alimentază percepția de discriminare și nedreptate în școlile din Capitală.
Toate aceste cifre intră în contextul unor cifre alarmante referitoare la violența sau bullying-ul în școli. De exemplu, doar 0,29% dintre elevi au fost victime ale unor forme de violență, conform datelor oficiale, o cifră care pare să indice o diminuare a fenomenului sau, cel mai probabil, subraportare.
Analiza datelor arată clar că, în ciuda unor măsuri și campanii de conștientizare, implicarea și protecția elevilor rămân sub nivelul necesar. Este nevoie de o accentuare a eforturilor pentru promovarea drepturilor elevilor, explicarea și aplicarea mai eficientă a Statutului și, nu în ultimul rând, de crearea unui mediu în care tinerii să se simtă cu adevărat în siguranță și implicați în deciziile care îi privesc. Pentru moment, însă, realitatea scoate în evidență o nevoie acută de intervenție pentru a transforma școlile din capitală în adevărate spații de învățare, sprijin și respect.
