Balotești, un sat din apropierea Bucureștiului, devine, din nou, centrul atenției pentru modul în care proiectele de infrastructură pot fi gestionate cu fonduri publice. În ciuda faptului că un pod recent finalizat în cadrul unui proiect de aproape 4 milioane de lei (aproximativ un milion de euro) stă în picioare de ani buni, legătura rutieră promisă între două drumuri încă lipsește, ridicând întrebări despre utilitatea și transparența investiției.
Podul inutil, o investiție costisitoare și inutilizată
Inițial, proiectul a vizat construirea unui pod peste A0, însoțit de un drum de legătură, menite să faciliteze traficul în zonă și să reducă aglomerația. Planul a fost însă schimbat după finalizarea podului, iar drumul destinat să completeze infrastructura nu a fost niciodată realizat. În prezent, podul se află în stare de funcționare, însă drumurile de acces încă lipsesc, iar primăria din Balotești susține că nu mai are nevoie de pasarelă. Edilul declară pentru Digi24 că „anul acesta vor începe lucrările de modernizare a sistemului rutier pe prelungirea fabricii până la acest pod. Nu va fi lipit de acel pod pentru că nu ne aparține acel pod”.
Cheltuieli publice fără un scop clar
Deși podul în sine nu servește în prezent niciunui trafic real, el continuă să fie întreținut, iar cheltuielile pentru deszăpezire și întreținere sunt suportate tot din fonduri publice. Potrivit reprezentantului CNAIR, „noi îl deszăpezim, intră în obligația noastră să deszăpezim tot ce ține de gestiunea noastră. Avem drumuri tehnologice și putem să intrăm”. Astfel, banii publici sunt cheltuiți fără ca infrastructura să aducă beneficii concrete locuitorilor sau infrastructurii rutiere din zonă. În plus, pasajul a suferit deteriorări în timp, iar constructorul este chemat să remedieze problemele constatate, gesturi aparent inutile, având în vedere lipsa utilizatorilor.
Autostrada A7 și problemele din șantier
Aceasta este doar o radiografie a unor investiții publice în infrastructură unde costurile și promisiunile sunt deseori în logarithm față de progresul real. În același timp, șantierele pentru autostrada A7, segmentul Adjud Nord-Roman Nord (Săbăoani), reprezintă un alt exemplu de întârzieri majore și provocări majore în respectarea termenelor. Lucrările, executate de UMB, au fost blocate de nenumărate probleme, de la structuri întârziate și nefinalizate până la terenuri dificil de accesat. Conform Asociației Pro Infrastructură, „atingerea țintei este încă posibilă dar va fi extrem de greu. Cei de la UMB trebuie să se autodepășească, mobilizându-se exemplar în 3 schimburi, nonstop”.
Dezvoltarea traseului autostrăzii A7 a fost marcată de întârzieri semnificative, cu soberă speranță că finalizarea acesteia va avea un impact major asupra reducerea timpului de deplasare între estul și vestul țării. Totuși, problemele structurale și grevele de șantier de pe traseul de 96 de kilometri amenință să pună în pericol momentul în care autostrada va fi, în sfârșit, funcțională.
Perspective și provocări pentru viitor
Dificultățile întâmpinate la dezvoltarea acestor proiecte demonstrează nevoie acuta de o planificare mai riguroasă și de o transparentizare a utilizării fondurilor publice. De la construcția inutilă a unui pod până la întârzierile în finalizarea autostrăzii A7, administrațiile locale și centrale trebuie să-și reconsidere modul în care planifică și gestionează aceste investiții.
Deși autoritățile își reafirmă angajamentul de a aduce în trafic noile secțiuni de autostradă până în 2026, realitatea de pe teren lasă deschiși mulți bani și proiecte reevaluate. Într-un context în care fondurile europene și naționale sunt limitate, o mai mare responsabilitate și transparență sunt condiții esențiale pentru ca aceste investiții să devină adevărate motive de mândrie națională, nu doar surse de cheltuieli inutile sau de scandal public.
