Peste un milion de elevi români nu beneficiază de consultații stomatologice la școală, iar raportul dintre numărul de medici dentiști și elevi este extrem de dezechilibrat. În medie, un singur medic stomatolog are în grijă aproximativ 6.000 de elevi, situație care se agravează în zonele rurale, acolo unde infrastructura stomatologică este extrem de redusă.
Haiducii sistemului de sănătate școlară
Statisticile arată că, la nivel național, există doar opt cabinete stomatologice funcționale în patru județe, o situație dificil de gestionat pentru sănătatea orală a elevilor din mediul rural. Conform datelor oficiale, aceste unități nu pot face față volumului mare de solicitări, iar elevii din zonele defavorizate sunt cei mai afectați.
„Principala cauză a acestei situații este subfinanțarea”, explică Mihaela Albu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Brașov. Problema nu se limitează doar la numărul redus de cabinete, ci și la dificultatea accesului elevilor la servicii stomatologice de calitate, mai ales în zonele unde infrastructura medicală este aproape inexistentă.
De multe ori, elevii trebuie să se descurce singuri sau să aștepte luni de zile pentru o consultație, dacă reușesc să ajungă la medic. În mediul rural, lipsa cabinetelor dentare face ca prevenția să fie aproape inexistentă, iar problemele dentare să se agraveze în timp, uneori până la agravări majore.
Provocări și soluții
Autoritățile recunosc dificultățile, dar soluțiile nu par să fi fost implementate pe scară largă. Finanțarea insuficientă limitează drastic posibilitățile de extindere a programelor de sănătate orală în școli, iar lipsa specialiștilor face ca doar o mică parte a elevilor să beneficieze de servicii stomatologice gratuite sau subvenționate.
„Deși se încearcă introducerea unor programe de screening oral, acestea nu pot ajunge la toți elevii, lipsa personalului și a dotărilor fiind obstacole serioase”, afirmă reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică. În mediul urban, problema pare mai puțin acută, dar diferențele rămân importante între zone și categorii sociale.
Specialiștii avertizează că, dacă situația nu se va schimba, riscul de apariție a problemelor dentare grave va crește, influențând pe termen lung sănătatea și calitatea vieții elevilor. Dezvoltarea programelor de prevenție, sporirea finanțărilor și crearea de noi unități mobile ar putea fi o soluție temporară pentru a reduce discrepanțele.
Informația recentă, din 2023, indică faptul că în ultimul an au fost derulate doar câteva acțiuni de screening în școli, iar cetățenii din mediul rural continuă să fie cei mai vulnerabili în acest sens. Cu toate că legea prevede ca fiecare școală să aibă acces la servicii stomatologice, practicile de implementare rămân limitate, iar responsabilitatea cade în mare parte pe umerii părinților și elevilor.
