Conform Economistul.ro: Doar un sfert dintre europeni cumpără bilete online, România, pe ultimele locuri
Aproape un sfert dintre locuitorii Uniunii Europene, mai exact 26,8%, au recurs la achiziții online de bilete pentru diverse evenimente în cursul anului 2025. Această cifră reprezintă o creștere față de 2024, când procentul era de 23%. Cu toate acestea, datele Eurostat relevă discrepanțe majore între statele membre, România situându-se pe penultimul loc în UE, cu doar 12,6% din populație care a cumpărat online bilete pentru evenimente.
Diferențe abisale între statele UE și mediul urban/rural
Irlanda conduce detașat în clasamentul achizițiilor online de bilete, înregistrând un procent impresionant de 51,5%. Țările de Jos și Danemarca urmează îndeaproape, cu 48,1%, respectiv 47,9%. La polul opus, alături de România, se află Bulgaria, cu 11,4%, și Italia, cu 14,2%. Aceste diferențe sugerează o adoptare mult mai rapidă a comerțului electronic pentru servicii culturale în unele țări față de altele.
De asemenea, există o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la astfel de servicii. Dintre utilizatorii de internet din mediul urban, 34% au cumpărat bilete online, în timp ce în zonele rurale acest procent scade la 23%. Eurostat atribuie parțial această discrepanță accesului mai facil la oferte culturale și la conexiuni rapide la internet în orașe, deși densitatea evenimentelor organizate în centrele urbane joacă, de asemenea, un rol important.
Consumul cultural digital: de la abonamente la jocuri
Pe lângă biletele pentru evenimente, abonamentele pentru filme, seriale și transmisiuni sportive rămân cea mai populară achiziție culturală online în UE. În 2025, 33% dintre utilizatorii de internet aveau un astfel de abonament. Biletele pentru evenimente ocupă poziția a doua, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23%.
Interesant este că achiziția de jocuri sub formă de copii digitale este mai răspândită (12%) decât streamingul de jocuri (6%), indicând o preferință pentru posesia directă a produsului în această nișă. În ceea ce privește cărțile, statisticile arată o preferință încă pentru formatele fizice: 16% dintre utilizatorii de internet au cumpărat volume tipărite în 2024, în timp ce 9% au optat pentru cărți electronice sau audiobooks.
Datele Eurostat privind utilizarea inteligenței artificiale generative arată, de asemenea, decalaje semnificative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au folosit astfel de instrumente. Procentul scade drastic cu vârsta, de la 65% în rândul tinerilor de 16-24 de ani la doar 8% în grupa de vârstă 65-74 de ani. România înregistrează cea mai mică pondere de utilizare a inteligenței artificiale generative din UE, doar 19%.
Sursa: Economistul.ro
