Uniunea Europeană se pregătește pentru o posibilă penurie de combustibili, revenind la măsurile de criză energetică folosite în 2022, pe fondul agravării situației geopolitice din Orientul Mijlociu. Decizia a fost anunțată de comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, după o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din blocul comunitar, în timp ce tensiunile din regiune răsturnă planurile de aprovizionare cu resursele necesare pentru funcționarea economiei europene.
Reactivarea măsurilor de urgență în energie
Jorgensen a declarat că UE ia în calcul măsuri de ordin regional și național, similare cu cele din 2022, când Rusia a redus drastic livrările de gaze naturale ca reacție la sancțiuni și situația din Ucraina. În contextul războiului din Iran, care alimentat de conflictul din Orientul Mijlociu, riscă să ducă la perturbări prelungite ale pieței energetice, Comisia Europeană analizează, pe lângă plafonarea prețurilor și taxarea profiturilor excepționale, posibilitatea limitării călătoriilor și reducerea consumului de energie.
„Nu știm cât va dura această criză. Și, întrucât nu știm cât de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunități și posibilități pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a spus Jorgensen. În același timp, oficialii europeni insistă asupra unei colaborări strânse pentru a evita măsuri individuale care ar putea agrava situația, cum ar fi restricții naționale de circulație sau limitări ale fluxului de combustibili.
Impactul creșterii prețurilor și al penuriei de combustibili
Tensiunile din regiune și escaladarea conflictului au avut deja un efect în creștere asupra pieței europene. Prețurile la gaz au crescut cu peste 70% de la începutul războiului dintre SUA și Iran, în februarie. Deși Europa nu depinde în mod direct de Ormuz pentru importuri de țiței și gaze, majoritatea resurselor de energie provenind din regiunea Golfului Persic sunt esențiale în balanța aprovizionării.
Totuși, combustibilul cel mai expus riscului de penurie este cel pentru avioane și motorină. În ultimele săptămâni, prețul kerosenului a înregistrat creșteri mai mari decât prețurile la țiței, semn că sectorul transporturilor aeriene și rutier sunt cele mai vulnerabile. Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene la Argus Media, afirmă că stocurile de kerosen ale Europei pot acoperi până la trei luni de cerere, dar chestiunea unei penurii locale devine tot mai reală dacă situația se va menține.
„Nu există un risc efectiv de a rămâne fără combustibil pentru avioane, dar stocurile ar putea scădea la un nivel la care să apară penurii temporare sau creșteri de preț extrem de volatile”, a explicat George pentru Reuters. Europa importă aproximativ 15% din kerosen din regiunea Orientului Mijlociu, ceea ce face întreaga industrie vulnerabilă în fața perturbărilor din zonă.
Mașinăria diplomatică și riscurile de măsuri naționale
Într-o scrisoare adresată guvernelor naționale înainte de reuniune, Dan Jorgensen a solicitant reducerea operațiunilor de întreținere a rafinăriilor și a avertizat cu privire la riscurile unor măsuri unilaterale. Oficialul european a cerut ca statele membre să acționeze în mod coordonat, pentru a evita agravarea penuriei și a creșterii prețurilor.
„Statele membre trebuie să se abțină de la adoptarea de măsuri care ar putea crește consumul de combustibil sau să limiteze libera circulație a produselor petroliere. Impactul național asupra întregii Uniuni trebuie avut în vedere”, a spus Jorgensen. Aceste recomandări vin într-un moment în care în Europa predomină o incertitudine față de finalul rapid al conflictului din Iran, iar intenția este de a se pregăti pentru o criză pe termen lung.
Limitele măsurilor și perspectivele pe termen lung
Cu toate că, până acum, țările europene evită raționalizarea combustibilului, specialiștii avertizează asupra riscurilor de a ajunge în situații similare celor din anii 1970, când restricțiile drastice de consum au devenit necesare pentru evitarea penuriilor. Agenția Internațională pentru Energie a lansat deja propuneri pentru reducerea cererii, precum încurajarea muncii de acasă sau limite mai stricte de viteză pe autostrăzi.
Războiul din Iran și tensiunile din Orientul Mijlociu au întărit convingerea în Europa că europenii trebuie să-și diversifice sursele de energie și să reducă dependența de importurile din regiuni instabile. În timp ce, pentru moment, Europa nu se confruntă cu un deficit major de gaze sau țiței, existența unei gestionări proactive și coordonate devine o condiție esențială pentru a face față unui scenariu de criză prelungită. Oficialii comunitari subliniază că întărirea stocurilor, intensificarea schimbului de informații și utilizarea biocombustibililor se află printre măsurile pe termen lung pentru evitarea unei noi crize severe a energiei.
