UE pregătește returnarea migranților ilegali în Afganistan; solicitările de azil ale afganelor, în creștere cu 11% în 2025

Comisia Europeană începe pregătirile pentru returnarea migranților ilegali din afara Uniunii

Un nou pas în direcția gestionării crizei migrației a fost făcut de autoritățile europene. Comisia Europeană a lansat, recent, misiuni tehnice în Afganistan, având ca scop pregătirea proceselor de repatriere a migranților care se află în prezent pe teritoriul Uniunii Europene în mod ilegal. Anunțul oficial a fost făcut de purtătorul de cuvânt pentru afaceri interne, Markus Lammert, iar inițiativa survine într-un moment în care criza imigrației continuă să fie o provocare complexă pentru statele membre ale blocului comunitar.

Nu este prima dată când UE încearcă să this să gestioneze fluxurile migratorii, însă acest pas semnalează o intensificare a eforturilor de colaborare cu țările de origine, în speranța de a reduce numărul celor care încearcă să ajungă ilegal în Europa. În plus, activitatea acestor misiuni are drept scop nu doar evaluarea situației din teren, ci și crearea unui plan clar pentru eventualele operațiuni de repatriere, în condiții legale și umanitar acceptabile.

### Provocări și dileme în procesul de returnare

„Returnarea cetățenilor țărilor terțe care stau ilegal în UE prezintă provocări majore”, a recunoscut Lammert. În zilele noastre, politica migratorie europeană se confruntă cu numeroase dificultăți, de la administrarea fluxurilor migratorii la asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale migranților repatriați. În special în cazul Afganistanului, unde situația pe teren rămâne instabilă din cauza conflictelor armate și a crizei umanitare, repatrierea migranților devine un subiect delicat și controversat.

Guvernele europene sunt conștiente de riscurile umanitare și politice ale acestei activități, iar în același timp trebuie să răspundă presiunilor populare pentru limitarea migrației ilegale. În plus, responsabilitatea de a coordona aceste operațiuni a revenit, în mare măsură, agențiilor europene și statelor membre, cu implicarea periodică a misiunilor consulare și a organizațiilor internaționale. Îngrijorările legate de siguranța celor implicați și de respectarea drepturilor omului sunt în același timp o prioritate, dar și o provocare majoră.

### Contextul geopolitic și evoluția crizei migratorii

Criza migrației din ultimele decenii a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale politicii europene. În cazul Afganistanului, situația s-a deteriorat drastic după retragerea forțelor NATO și preluarea controlului de către talibani în august 2021. Deportarea celor care au ajuns în Europa în urma unor încercări de a scăpa de război și instabilitate a devenit o prioritate pentru guvernele europene, chiar dacă multe dintre aceste state sunt conștiente de riscurile umanitare ale procesului.

Inițiativele de pregătire a returnărilor vin într-un context diplomatic complicat, în care relațiile cu Afganistanul sunt tensionate. Autoritățile europene trebuie să-și echilibreze, astfel, eforturile de securitate cu preocupările legate de drepturile umane și de stabilitatea regională. În același timp, procesul este și o reflectare a unei strategii mai ample, de gestionare a tuturor fluxurilor migratorii, fie legale, fie ilegale, din afara Uniunii.

### Ce urmează pentru migranți și politicile europene

Deși inițiativele de repatriere reprezintă o componentă a politicii europene în domeniul migrației, acestea sunt extrem de complexe în practică. În cazul Afganistanului, de exemplu, autoritățile trebuie să asigure că returnările se fac în condiții legale, sigure și umanitare, într-un context în care securitatea și stabilitatea din teren nu sunt garantate. Acest fapt ridică îngrijorări cu privire la riscul ca migranții să fie plasați în situații vulnerabile sau în pericol de persecuție.

Pe termen mediu și lung, spațiul european pare să continue să caute un echilibru delicat între securitate, respectarea drepturilor fundamentale și eforturile de cooperare cu țările de origine. În timp ce unele state militează pentru politici mai dure, altele insistă pe soluții bazate pe respect și dialog diplomatic. În orice caz, în fața continuării crizei, perspectivele pentru o soluție completă rămân incert, iar guvernele europene trebuie să adapteze în permanență strategia în funcție de evoluțiile din teren și de condițiile geopolitice globale.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu