Uniunea Europeană își intensifică eforturile de protejare a infrastructurilor critice și de întărire a suveranității digitale prin introducerea unui pachet legislativ amplu, menit să transforme recomandările voluntare în reguli obligatorii pentru toate statele membre. Măsurile propuse vin într-un context în care atacurile cibernetice devin tot mai frecvente și sofisticate, fiind atribuite atât grupărilor de criminalitate informatică, cât și actorilor statali, precum și în urma nemulțumirilor legate de aplicarea inegală a regulilor existente în diferite țări ale blocului comunitar.
De la recomandări la reguli obligatorii pentru siguranța digitală a UE
Inițiativa vine ca un răspuns direct la limitele setului de măsuri „5G Security Toolbox”, instituit în 2020, menite să limiteze utilizarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G. În timp ce aceste recomandări au fost bine-venite, aplicarea lor a fost inegală, rezultatele variind de la o țară la alta, ceea ce a afectat eforturile blocului comunitar de a crea un cadru unitar de securitate cibernetică.
Noua legislație urmărește să elimine aceste disparități, consolidând controlul Uniunii asupra riscurilor și acționând pentru reducerea vulnerabilităților sistemice. Unul dintre cele mai importante aspecte ale pachetului este acordarea unor competențe extinse Comisiei Europene, care va putea coordona evaluări de risc la nivelul întregii Uniuni. Aceste evaluări vor include verificarea furnizorilor de echipamente și tehnologii folosite în infrastructurile sensibile, și vor lua în considerare țara de origine, cadrul juridic național și posibilele implicații pentru securitatea națională și europeană.
Deși documentele oficiale nu menționează explicit anumite companii, contextul este clar: până acum, riscurile legate de anumite furnizori din afara UE, în special din China, au fost subiect de atenție în politica europeană privind securitatea 5G. Noua abordare se va concentra pe prevenirea și excluderea acestor entități din rețelele strategice, fără a face etichetări directe, dar întărind mecanismele de control și restricții.
Întărirea rolului agențiilor europene și formarea specialiștilor în cyber-siguranță
Un alt pilon esențial al reformei este consolidarea rolului Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA. Noua legislație îi va oferi acestei instituții atribuții suplimentare, inclusiv emise de alerte timpurii legate de amenințările cibernetice, gestionarea unui centru unic de raportare a incidentelor și sprijin pentru organizațiile afectate de atacuri de tip ransomware. În acest fel, ENISA va deveni un punct central al reacției europene în materie de securitate digitală, facilitând o coordonare eficientă și rapidă a răspunsurilor.
În același timp, Uniunea se angajează să investească în capitalul uman, prin lansarea unor scheme de certificare a competențelor și crearea unei Academii Europene de Securitate Cibernetică. În contextul riscurilor tot mai grave și al nevoii de specialiști pregătiți, aceste inițiative vor naște o nouă generație de experți capabili să contracareze amenințările tot mai sofisticate și să vegheze la protecția sistemelor critice.
Comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, subliniază că „amenințările cibernetice nu mai sunt simple probleme tehnice, ci riscuri strategice pentru democrație, economie și modul de viață european.” În aceste condiții, reforma în domeniul securității digitale devine o prioritate națională și europeană, destinată să întărească cetățenii și infrastructurile împotriva unui peisaj tot mai complex și geopolitic tensionat.
Trebuie spus că, după avizarea în parlamente și instituțiile de conducere ale UE, noile reguli vor intra în vigoare, iar statele membre vor avea un an pentru a le transpune în legislațiile naționale. În acest fel, Uniunea încearcă să urce pe un nivel superior în ceea ce privește protecția digitală, având ca obiectiv final nu doar crearea unui spațiu cibernetic mai sigur, ci și consolidarea suveranității tehnologice într-un peisaj global din ce în ce mai dominat de incertitudini și atacuri informaționale.
