Uniunea Europeană avertizează Serbia asupra revizuirii legislației judiciare: posibilă revocare a sprijinului financiar
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, cere retragerea amendamentelor contestate
Serbia se află în centrul unui nou conflict diplomatic cu Uniunea Europeană, după ce guvernul de la Belgrad a aprobat amendamente legislative considerate de Bruxelles ca fiind un obstacol major în calea reformei sistemului judiciar. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a emis joi un comunicat dur, în care avertizează că suportul financiar european pentru Serbia ar putea fi reevaluat dacă autoritățile de la Belgrad nu revin asupra acestor modificări.
Avertismentul vine pe fondul controverselor generate de amendamentele adoptate în luna ianuarie de către Parlamentul sârb, considerate de UE ca fiind menite să submineze independența justiției. Documente legislative recente prevăd schimbări în modul de numire și revocare a judecătorilor și procurorilor, aspect care a stârnit critici atât din partea partidelor de opoziție, cât și a organizațiilor internaționale de profil.
Relevanța amendamentelor și reacția Bruxelles-ului
Partidul de guvernământ din Serbia, Partidul Solidaritatea Socialistă (SNS), aflat la putere din 2012, susține amendamentele drept măsuri de modernizare și eficientizare a sistemului judiciar, dar aceste modificări sunt considerate de opoziție și de organismele internaționale ca fiind un pas înapoi în ceea ce privește statul de drept și independența justiției.
„Este esențial ca reformele în domeniul justiției să respecte interesele democratice și să nu submineze independența judecătorilor și procurorilor”, a declarat Marta Kos într-un comunicat oficial, adăugând: „Cerem Serbia să se abțină de la alte modificări legislative care pot afecta aceste principii fundamentale ale statului de drept”.
În cazul în care Serbia nu va reveni asupra amendamentelor, Comisia Europeană a anunțat că ar putea suspenda suportul financiar, inclusiv fondurile din programul de apropiere și consolidare a statului de drept. În timp ce Belgrad și Bruxelles continuă negocierile, criza de încredere între cele două părți se adâncește, alimentată de acuzațiile reciproce privind respectarea condițiilor europene și progresul spre aderare.
Contextul politic și impactul asupra procesului de aderare
Serbia se află de ani buni în procesul de Eurointegrare, aspirând să devină membră a Uniunii Europene. Însă, reformele din domeniul justiției și statului de drept sunt considerate de Bruxelles drept pilonii centrali în procesul de aderare. În ultimele luni, tensiunile au escaladat, în special după intervențiile autorităților sârbe în investigațiile anticorupție și în ceea ce privește funcționarea justiției, fiind semnale de alarmă în cadrul Consiliului UE.
Este pentru prima dată când Bruxelles-ul amenință explicit cu reducerea sprijinului financiar din cauza legislației interne, semnalând o posibilă blocare a unor fonduri esențiale pentru dezvoltarea și consolidarea statului de drept în Serbia. O eventuală suspendare a fondurilor europene ar avea consecințe directe asupra economiei și instabilității politice din țară, mai ales în contextul în care guvernul de la Belgrad și-a exprimat intenția de a accelera aderarea pentru a beneficia de sprijinul UE în privința reformelor și integrării.
Deciziile viitoare depind acum de modul în care autoritățile sârbe vor reacționa la avertismentele Bruxelles-ului. Rămâne de urmărit dacă Serbia va recunoaște importanța respectării principiilor democratice și va reevalua amendamentele legislative, sau dacă va continua să tragă în direcția inițială, în ciuda potențialelor repercusiuni financiare.
Între timp, în peisajul politic sârb și european, tensiunile privind statul de drept și reformele judiciare rămân o temă constantă, fiind un test pentru Angajamentul Belgradului față de valorile europene și pentru capacitatea sa de a îndeplini rigorile necesare integrării în familie europeană.
