Conform Antena 3: Tuvalu, stat insular din Pacific, se confruntă cu o catastrofă ecologică. Un val de căldură marină survenit în 2024 a distrus aproape în totalitate recifele de corali, fundamentul insulelor, punând în pericol existența întregii națiuni. Aproximativ 99,9% dintre coralii care susțineau aceste insule au fost devastați, conform publicației The Hindu.
Pregătiri pentru o conferință climatică cu participare redusă
Participanții la reuniunea pre-COP din Fiji, un eveniment precursor al conferinței ONU privind clima ce va avea loc în Turcia, aveau speranța să atragă atenția lumii asupra impactului direct al schimbărilor climatice în regiunea Pacificului. Pe 5 octombrie, liderii invitați vor vizita atolii care compun Tuvalu, unde vor constata pe cont propriu amploarea dezastrului ecologic.
Liderii vor petrece o zi în Tuvalu, situat la peste 800 de kilometri nord de Fiji. Acolo, oamenii de știință au documentat distrugerea masivă a coralilor cauzată de valul de căldură marină din 2024. Această situație subliniază fragilitatea statelor insulare mici în fața fenomenelor climatice extreme.
Vulnerabilitatea statelor insulare și soluțiile propuse
Australia și partenerii săi din Pacific au încercat să poziționeze națiunile insulare în centrul diplomației globale pe tema climei, prin organizarea reuniunii pre-COP. Obiectivul era ca lideri de renume mondial să viziteze o insulă mică, amenințată de creșterea nivelului mării și de fenomene meteo extreme. Un astfel de eveniment ar fi consolidat, de asemenea, poziția Australiei în regiune și ar fi contracarat influența Chinei.
Cu toate acestea, lista liderilor din afara regiunii Pacificului care și-au confirmat prezența este surprinzător de scurtă. Doar reprezentanți din Antigua și Barbuda, Capul Verde, Thailanda, Maldive și Timorul de Est vor participa la acest segment. „Speram la mai mult. Acest lucru reflectă lipsa de atenție și prioritizare acordată ceea ce națiunile din Pacific consideră a fi cea mai mare amenințare la adresa viitorului lor”, a declarat Ralph Regenvanu, ministrul climei din Vanuatu.
Aproximativ 30 de reprezentanți din țări și instituții vor lua parte la segmentul liderilor, a anunțat guvernul din Fiji, marcând prima reuniune pre-COP cu prezența președinților sau prim-miniștrilor. „Prezența unui lider, chiar și din Pacific, este un pas mare”, a afirmat președintele Palau, Surangel Whipps Jr. Totuși, el a lansat un apel către țările care doresc să fie partenere ale Pacificului, dar nu participă: „Dacă sunteți un partener cu adevărat, atunci dați rezultate”.
Guvernul australian a promovat importanța evenimentului, dar opoziția politică a criticat participarea redusă, numind-o „un dezastru diplomatic”. Un purtător de cuvânt al ministerului australian pentru climă a declarat că reuniunea pre-COP va consolida poziția de lider a Pacificului în domeniul climei și va contribui la atingerea obiectivelor regionale.
Prioritățile națiunilor insulare din Pacific includ limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, protejarea oceanelor și accesul la fonduri pentru creșterea rezilienței. Guvernele insulare solicită donații pentru un Fond de Reziliență al Pacificului, destinat finanțării proiectelor climatice.
Liderii prezenți la reuniunea pre-COP, desfășurată între 5 și 8 octombrie, vor petrece o zi în Tuvalu, un grup de atoli locuit de aproximativ 10.000 de persoane, înainte de a semna o declarație în Fiji. Aproximativ 4.000 de delegați sunt așteptați în Fiji, unde vor lucra la acorduri ce vor fi prezentate la COP31.
În Tuvalu, liderii vor vizita terenuri recuperate și proiecte solare, menite să reducă dependența de combustibili fosili. „Soarta noastră va fi definită de marii poluatori. Sperăm că liderii ne vor vedea vulnerabilitățile, dar și soluțiile care ne vor menține pe linia de plutire”, a declarat Maina Talia, ministrul climei din Tuvalu. Diplomatții occidentali au invocat dificultatea justificării călătoriilor de mai multe zile pentru liderii lor, în condițiile în care COP31 are loc la scurt timp după.
Australia și rolul său în contextul climatic
Australia, cel mai mare furnizor de ajutor în Pacific, este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de combustibili fosili. Guvernul australian continuă să aprobe proiecte de gaze și cărbune, în ciuda protestelor națiunilor din Pacific. Președintele Palau, Surangel Whipps Jr., a declarat că preferă ca Australia să beneficieze de pe urma combustibililor fosili decât țări mai puțin angajate în tranziția verde.
Inițial, Australia a dorit să găzduiască COP31, transformând-o în prima „COP din Pacific”. Deși Turcia a obținut drepturile de găzduire, Canberra conduce negocierile și acordă Insulelor Pacificului un rol mai important. „Pacificul face tot posibilul pentru a influența factorii de decizie. Acesta este momentul nostru”, a subliniat Lynda Tabuya, ministrul climei din Fiji.
Sursa: Antena 3
