Raluca Turcan: Reducerea vârstei de răspundere penală nu rezolvă problemele sociale, ci le agravează
Liderii partidelor politice și specialiștii în domeniul justiției continuă să fie divizați cu privire la măsurile necesare pentru a gestiona fenomenul delincvenței juvenile. În centrul dezbaterii, deputatul Raluca Turcan, reprezentant al Partidului Național Liberal, a afirmat recent că reducerea vârstei la care un copil poate fi tras la răspundere penală reprezintă o soluție greșită și chiar contraproductivă pentru problema delinvenței juvenile.
„Când un copil ajunge să comită o infracțiune gravă, este vorba despre un eşec al adulților din jurul lor”, a spus Turcan într-o intervenție publică, argumentând că astfel de măsuri nu mai trebuie privite ca răspunsuri eficiente la problema delincvenței juvenile. Potrivit acesteia, „a coborî vârsta răspunderii penale nu responsabilizează copilul, ci îl stigmatizează”. În opinia sa, măsura poate avea consecințe negative asupra dezvoltării psihologică și socială a tinerilor, dar și asupra modului în care îi percep comunitățile.
Subtitlu 1: Vârsta de răspundere penală, o soluție controversată
De câțiva ani, în cadrul dezbaterilor legate de reformarea sistemului judiciar, unul dintre subiectele frecvent abordate este reducerea vârstei de răspundere penală pentru infracțiuni grave, precum violența sau criminalitatea organizată. Susținătorii acestei abordări argumentează că tinerii implicați în acte grave trebuie să fie trași la răspundere pentru a le transmiter mesajul că societatea nu tolerează astfel de comportamente.
Însă, opozanții, precum Raluca Turcan, evidențiază faptul că astfel de măsuri pot avea efecte perverse. În opinia lor, tinerii implicați în acte de criminalitate deseori suferă din cauza unor factori sociali, educaționali și familial și nu pot fi tratați cu aceeași severitate ca adulții, pentru că riscă să fie stigmatizați pe viață. În plus, aceștia avertizează că un copil condamnat penal devine adesea evitabil în sistemul de justiție, fără a fi prevenit în mod real să nu mai repete gesturile ilegale.
Subtitlu 2: Problema rădăcinilor sociale ale delincvenței juvenile
De-a lungul timpului, experții în domeniu au atras atenția că fenomenul delincvenței juvenile este multifactorial și necesită o abordare complexă. Factori precum sărăcia, lipsa accesului la educație de calitate, abandonul școlar, influența mediului familial sau intimidarea socială sunt doar câțiva dintre elementele care contribuie semnificativ la escaladarea comportamentelor infracționale în rândul tinerilor.
În acest context, Raluca Turcan subliniază că responsabilitatea pentru prevenirea și gestionarea acestei problematici aparține în primul rând adulților: „Este un eșec al celor din jurul lor dacă ajung să comită infracțiuni grave”, afirmă ea. În opinia sa, în loc să răspundă cu măsuri punitive, trebuie concentrate eforturile pe intervenții sociale, educaționale și de sprijin pentru familiile vulnerabile, astfel încât copiii să nu ajungă să creadă că violența și infracțiunile sunt singurele soluții.
În ultimul timp, autoritățile au încercat să implementeze programe speciale pentru tineri, menite să reducă riscul de implicare în activități ilegale, însă fără o reformă profundă a sistemului și fără implicarea comunităților, aceste măsuri pot fi insuficiente.
Dezbaterea va continua, dar opinia principală exprimată de reprezentanți politici precum Raluca Turcan pare să fie clară: soluțiile eficiente pentru combaterea delincvenței juvenile trebuie să fie mai all-encompassing, să vizeze prevenția și sprijinul pentru tineri, nu doar pedepsele aspre. În acest moment, societatea trebuie să caute echilibrul între justiție și protejarea drepturilor copilului, în contextul unei realități sociale complicate.
