SUA și Israelul pregătesc un plan controversat pentru a sprijini forțele kurde din Irak și Iran în încercarea de a răsturna regimul de la Teheran, o inițiativă care a stârnit vexații și temeri privind escaladarea unui conflict regional. Anunțul, dezvăluit de cotidianul The Times, indică o intensificare a eforturilor strategice occidentale în Orientul Mijlociu, dar și riscul unor confruntări sectare și un război mai amplu în Siria și Turcia.
Întâlniri și discursuri tensionate la nivel înalt
În ultimele zile, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice cu liderii kurzi din Irak și Iran, încercând să-i convingă să se alăture unei acțiuni militare în nord-vestul Iranului. Deși oficialii nu confirmă explicit detaliile planului, sursele apropiate evenimentelor vorbesc despre o posibilă ofensivă kurdă planificată pentru următoarele săptămâni, sprijinită de Washington și Tel Aviv.
Această mișcare survine după ce administrația Trump a decis, recent, să întrerupă sprijinul pentru forțele kurde din Siria, cele care au jucat un rol esențial în înfrângerea califatului Statului Islamic. La momentul actual, mii de luptători kurdi iranieni, implicați în operațiuni de-a lungul frontierei dintre Irak și Iran, sunt considerați de către analiști pilonul principal al unei eventuale revolte contra regimului de laTeheran.
Reacțiile și pozițiile politice din regiune
Oficialii kurzi iranieni au declarat că sunt gata pentru o ofensivă, subliniind sprijinul pe care îl primesc din partea Statelor Unite și Israel. Un lider kurd de rang înalt a afirmat pentru CNN: „Credem că avem o șansă mare.” Numele operațiunii, Zhina, amintește de tânăra kurdă Mahsa Amini, ale cărei proteste împotriva regimului iranian au zguduit în trecut scena politică internă.
Însă, situația din teren este complicată. La fel ca și în alte rânduri, Iranul a răspuns cu violență, bombardând sistematic pozițiile kurde din nord-vestul țării și dislocând forțe suplimentare în regiune. Loviturile, alternând atacurile din aer și cele de pe teren, sunt menite să descurajeze orice încercare de revoltă iminentă.
Riscurile unei destabilizări extreme
Analistul Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment, a numit strategia americană și israeliană „o joacă cu focul”, avertizând asupra riscului de a alimenta conflicte sectare și de a fragiliza și mai mult statul iranian. „Iranienii percep orice încercare de a diviza țara ca pe o amenințare majoră la adresa suveranității lor”, a explicat Sadjadpour, adăugând că, deși kurzii reprezintă o minoritate, ei nu constituie o amenințare existențială pentru regim.
De asemenea, fostul consilier pentru securitate națională al președintelui Obama, Ben Rhodes, a criticat dur planul, spunând că ar putea provoca un conflict civil și regional de amploare, cu consecințe dezastruoase pentru întreaga zonă.
Reacțiile din interiorul Kurdistanului și ale altor actori regionali
Guvernul regional kurd din Irak a reafirmat neutralitatea sa, subliniind că regiunile kurde din Irak nu vor permite utilizarea teritoriului lor în conflicte externe. Viceprim-ministrul Qubad Talabani a declarat că Kurdistanul își va păstra neutralitatea, evitând implicarea directă în războiul din Iran.
Cu toate acestea, Trump a avut recent o serie de contacte cu liderii regionale kurde, încercând să obțină sprijin pentru planul american-israelian. Potrivit informațiilor, Israelul, prin intermediul prim-ministrului Benjamin Netanyahu, a prezentat oficialilor americani această strategie, având convingerea că kurzii vor ieși din umbră și vor deveni o componentă cheie în rezistența anti-regim.
O dilemă pentru kurzi și implicațiile politice
Deși kurzii din Irak și Iran sunt interesați de obținerea unei reprezentări mai mari și a autonomiei, poziția oficialilor irakieni rămâne clară: teritoriul Kurdistanului irakian va fi menținut în afara conflictului și va rămâne neutru. La scurt timp, liderii kurzi din Irak au respins orice implicare directă în eventuale atacuri, reafirmând loialitatea față de integritatea teritorială a statului irakian.
Pe de altă parte, planul a divizat opoziția internă din Iran și din rândul kurzilor. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, a lansat un apel categoric împotriva sprijinului pentru grupurile armate minoritare, criticând orice formă de separare etnică și pledând pentru unitatea națională.
Cu toate acestea, oficiali americani și israelieni continuă să justifice inițiativa, argumentând că destabilizarea Iranului poate avea un efect de destabilizare asupra regiunii, dar și potențial de înlocuire a actualului regim, considerat de mulți ca fiind problematic pentru stabilitatea globală.
Acest scenariu rămâne, pe termen scurt, în planul unor tensiuni crescute și al riscului de escaladare, însă nimeni nu poate spune care va fi urmatul acestei joacă periculoase pe tabla Orientului Mijlociu.
