Conform Digi24: Donald Trump a încercat în această săptămână să își reitereze prezența pe scena mondială, printr-o serie de acțiuni diplomatice, de la discursul său din fața Adunării Generale a ONU până la summitul de la Casa Albă cu liderul chinez Xi Jinping. Totuși, eforturile președintelui american nu au reușit să diminueze percepția multor analiști că acesta se confruntă cu provocări majore atât pe plan intern, cât și extern.
Printre problemele stringente se numără extinderea conflictului cu Iranul, care a dus la creșterea prețurilor la combustibil în SUA și a afectat popularitatea sa, în timp ce relațiile cu aliații se deteriorează și amenințarea din partea Chinei în domeniul inteligenței artificiale se intensifică. Expunerea limitelor puterii sale a generat rezistență din partea liderilor mondiali, lăsând impresia unei agende de politică externă în impas, înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Chiar și așa, discursul lui Trump la Națiunile Unite a subliniat modul în care acesta a zguduit ordinea globală de la preluarea mandatului. La tribuna organizației internaționale, el a amenințat cu „anihilarea” Iranului dacă acesta nu acceptă un acord și și-a apărat abordarea față de Venezuela, sugerând că „câștigătorului îi revine prada”.
Summitul cu Xi, rezultate limitate
Vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington a fost marcată de fast și ceremonii, dar a adus puține progrese concrete, în ciuda discuțiilor pe teme sensibile precum inteligența artificială, comerțul, Taiwanul și Iranul. Cel mai notabil rezultat pare să fie prelungirea cu două luni a armistițiului comercial dintre cele două economii majore.
În timp ce Trump a evitat să facă publice divergențele, presa de stat chineză a relatat că Xi l-a îndemnat să se opună independenței Taiwanului. Această insulă, revendicată de China, rămâne un subiect extrem de controversat în relațiile sino-americane. Abordarea aparent non-conflictuală a lui Trump contrastează cu politicile sale anterioare bazate pe tarife, care au fost temperate de controlul Chinei asupra mineralelor rare, esențiale pentru industria tehnologică.
Impasul conflictului cu Iranul
Războiul cu Iranul, declanșat de Trump și Israel, domină săptămâna sa diplomatică. Conflictul durează de aproape șapte luni, perturbând aprovizionarea globală cu energie și extinzându-se spre Yemen și Marea Roșie. Sfidarea Iranului, în ciuda presiunilor economice și militare, reprezintă cea mai dificilă provocare de politică externă a mandatului lui Trump.
Discursul său de la ONU a fost o apărare a acțiunilor sale împotriva Iranului și o declarație că „America s-a întors”. Cu toate acestea, după realizări inițiale, mandatul său este acum definit din ce în ce mai mult de impasuri. Războiul cu Iranul, nepopular și divizant, ar putea afecta negativ rezultatele Partidului Republican la alegerile intermediare.
Liderii mondiali par să anticipeze o posibilă scădere a influenței președintelui SUA după alegeri. Mulți aliați europeni și asiatici au respins deja solicitările lui Trump pentru asistență într-un conflict declanșat fără consultări. În cadrul reuniunii ONU, unii parteneri ai SUA au criticat implicit abordările lui Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron, avertizând împotriva unei „reveniri la legea junglei” și subliniind alegerea dintre o lume bazată pe coerciție și o „societate internațională civilizată”.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a condamnat amestecul străin în alegerile țării sale, afirmând că „nu avem nevoie de portavioane care să patruleze în apele noastre, ci de cooperare pentru a opri fluxul de arme și bani care alimentează criminalitatea”. Un oficial de la Casa Albă, sub anonimat, a declarat că Trump „nu îi pasă de pozele de fațadă, ci de rezultate”, iar declarațiile publice ale unor lideri nu corespund cu discuțiile private.
Rezistența împotriva lui Trump
Eforturile lui Trump de a presa Ucraina și Rusia pentru un armistițiu energetic limitat nu au avut succes. Deși a lăudat un acord cu Danemarca și Groenlanda privind extinderea prezenței militare americane, nu a reușit să obțină „deținerea” teritoriului și nici să-l ia cu forța.
Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a remarcat: „Acum un an, puține țări îndrăzneau să-l contrazică pe Trump. Acum, Canada, Europa, China, Iranul, Rusia și alte țări sunt toate mai dispuse să spună «nu».” Chiar și Trump a părut să-și pună întrebarea despre influența sa internațională, declarând în timpul discursului său: „Să vedem dacă am vreo putere. Poate că am, poate că nu. Vom afla destul de curând.”
Sursa: Digi24
