Iranul rămâne în centrul unui schelet complex de conflicte geopolitice, după ce Administrația SUA a recunoscut oficial că a trimis arme rebelilor kurzi din interiorul Iranului, într-un context de violente proteste şi campanie de bombardamente împotriva regimului de la Teheran. Declarația a fost făcută public de Donald Trump, care a precizat că armele au fost trimise prin intermediul kurzilor, acea minoritate etnică prominentă în nord-vestul Iranului, opunându-se regimului islamic.
Trump a spus că armele trimise au rămas la kurzai, într-o etapă a conflictului care se intensifică, iar această recunoaștere publică pare să fie o schimbare față de pozițiile anterioare ale administrației americane, care evitau să lege direct implicarea armată în criza internă iraniană. „Le-am trimis multe arme. Le-am trimis prin intermediul kurzilor. Și cred că (armele) au rămas la kurzi”, a spus fostul președinte într-un interviu acordat Agerpres, într-un gest care adaugă tensiuni în conflictul regional.
De asemenea, conform ziarului Washington Post, Trump le-a cerut kurzilor, o minoritate ce se opune guvernului, să se alăture SUA și Israelului în încercarea de a determina o schimbare de regim în Iran. Potrivit unui oficial anonim citat de cotidian, liderii kurzilor trebuie să aleagă tabăra: fie cu SUA și Israel, fie cu Iranul, într-un context de presiune crescândă asupra regimului de la Teheran, vizată pentru susținerea protestelor și pentru armele trimise rebelilor.
Valul de proteste izbucnit în decembrie 2022 a continuat și în primele luni ale anului 2023, fiind declanșat de criza economică și de nemulțumirea crescută față de regimul islamic. Conform datelor oficiale, cel puțin 3.117 persoane au fost ucise în urma represaliilor dureroase, cu sute de detenții și distrugere a infrastructurii, în timp ce ONG-urile de drepturile omului estimează că bilanțul real ar fi mult mai mare, fiind vorba despre mii de victime.
Regimul ayatollahilor a reușit să păstreze controlul, în ciuda acestor tensiuni interne, iar răspunsul a fost o campanie de bombardamente asupra Iranului, lansată la sfârșitul lunii februarie. Aceste atacuri aeriene au vizat întăriri ale conducerii politice și militare, fiind menite să slăbească regimul, însă Iranul a continuat să riposteze cu atacuri din drone și rachete asupra Israelului și zonelor americane din Orientul Mijlociu, fără a da indicații clare că ar pierde terenul.
Deși atacurile au vizat în principal liderii militari și infrastructura de comandă, regimul iranian nu a cedat în fața presiunilor externe. Politica de represalii și de păstrare a puterii a rămas prioritară, în timp ce Washingtonul și Tel Avivul urmăresc să mențină o poziție de presiune asupra Teheranului pentru a destabiliza regimul și a slăbi influența acestuia în regiune.
Până în prezent, Iranul a continuat să traiască într-un status de tensiune extremă, între represiunea internă și răspunsurile externe, astfel încât, chiar după campania militară din februarie, oficialii de la Teheran nu indică semne de fragilitate sau de revanșă. Potrivit celor mai recente declarații ale oficialilor irandieni, stabilitatea regimului este încă puternică, în ciuda atacurilor repetate și a denunțărilor internaționale privind brutalitatea represaliilor.
