Donald Trump își reia atacurile asupra NATO și pare interesat din nou de Groenlanda
Fostul președinte american Donald Trump a stârnit din nou controverse, criticând dur NATO și readucând în discuție dorința de a achiziționa Groenlanda. Aceste declarații vin în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran și de reticența unor state membre NATO de a susține eforturile militare ale Statelor Unite.
Relațiile tensionate cu aliații europeni
Într-o postare pe rețeaua de socializare Truth Social, Trump a afirmat că „NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVUT NEVOIE DE EI, ȘI NU VOR FI ACOLO DACĂ VOM AVEA NEVOIE DE EI DIN NOU. AMINTIȚI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAȚĂ MARE, PROST GOSPODĂRITĂ!!!” Reacția vine după un armistițiu de două săptămâni anunțat de Trump în conflictul cu Iranul. Trump a criticat în mod repetat aliații NATO pentru lipsa de implicare în războiul din Iran, considerând că aceasta a fost „un test excelent”. A sugerat chiar posibilitatea retragerii Statelor Unite din alianță.
Trump și-a îndreptat recent atenția atât asupra NATO, cât și asupra Groenlandei. „Totul a început, dacă vreți să știți adevărul, cu Groenlanda”, a declarat Trump reporterilor la o conferință de presă la Casa Albă. „Vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea. Și am spus, ‘pa, pa’.” Relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni s-au deteriorat după ce Trump a amenințat cu taxe vamale și a sugerat măsuri militare pentru a obține Groenlanda, un teritoriu autonom danez.
Războiul din Iran și fisurile din alianță
Războiul din Iran a exacerbat tensiunile diplomatice, mai mulți membri NATO refuzând să sprijine campania militară americano-israeliană împotriva Iranului. Aceștia au interzis avioanelor militare americane să folosească spațiul aerian și au refuzat să contribuie cu forțe navale pentru a redeschide strâmtoarea Hormuz pentru transportul de energie.
Comentariile lui Trump au urmat unei întâlniri cu secretarul general NATO, Mark Rutte, la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că NATO „și-a întors spatele poporului american”. Rutte a recunoscut tensiunile, afirmând într-un interviu că „El este clar dezamăgit de mulți aliați NATO și pot înțelege punctul său de vedere.” Săptămâna trecută, Trump a numit NATO un „tigru de hârtie” și a declarat că ia în considerare „absolut” posibilitatea retragerii din alianța cu 32 de membri, argumentând că membrii europeni au contat pe garanțiile de securitate americane, oferind un sprijin insuficient atunci când Washingtonul a avut nevoie de ei.
Posibile mișcări militare în Groenlanda
Michael Feller, strateg-șef la Geopolitical Strategy, a declarat că Trump „nu poate ataca la infinit alianța fără a o face goală”, în contextul în care Iranul „testează unitatea” prin oferirea de derogări Spaniei și Turciei pentru a-și obține petrolul prin Strâmtoarea Hormuz. În același timp cu remarcile lui Trump, Pentagonul a lansat informații despre noi activități militare în Groenlanda. Conform unui raport din New York Times, Pentagonul caută extinderea militară în Groenlanda. Statele Unite se află în discuții cu Danemarca pentru accesul la încă trei baze în Groenlanda, marcând prima extindere americană acolo în ultimele decenii. „Acest lucru nu prevestește o invazie, dar este probabil conceput pentru a intimida”, a spus Feller.
Mai mult, la mai puțin de 24 de ore de la armistițiul cu Iranul, președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a afirmat că Washingtonul a încălcat termenii acordului. Israelul a lansat cele mai grele atacuri din Liban, ucigând sute de oameni și atrăgând o amenințare din partea Iranului. Iranul a declarat că ar fi „nerezonabil” să continue discuțiile de pace cu Statele Unite, subliniind fragilitatea acordului de încetare a focului.
