Grozăvia de la Gara de Nord: trotuarul rulant, un simbol al neglijenței și al degradării continue
Trotuarul rulant de la Gara de Nord, unul dintre cele mai scumpe și moderne proiecte de infrastructură realizate în capitală, stă acum, din păcate, în ruină. Finalizat în 2013 cu o investiție de peste 11 milioane de lei, acesta a fost promis a fi un punct de atracție și un relief pentru pasagerii care circulă prin cel mai aglomerat nod feroviar al Bucureștiului. Însă, deși a fost destinat să faciliteze trecerea rapidă și confortabilă între vagoane și platforma de îmbarcare, trotuarul rulat arată astăzi ca o adevărată zonă de război, acoperit de gunoaie și vandalizat frecvent.
Dezinteres și degradare cronică la Gara de Nord
În ciuda promisiunilor, problemele trotuarului au început încă din anul imediat următor inaugurării, când a fost oprit din funcțiune în 2014. De atunci, el a fost supus la numeroase acte de vandalism, iar lipsa unei intervenții concrete a autorităților a dus la o degradare alarmantă. Ultimul incident major a avut loc în noiembrie 2020, când trotuarul a fost vandalizat complet, fiind lăsat în paragină. Deși la câțiva metri de acesta își are sediul secția de Poliție Transporturi, făptașii n-au fost încă prinși sau trași la răspundere pentru distrugere.
Aceasta nu este însă singura problemă. Trotuarul, care putea facilita mobilitatea a peste 6.000 de persoane pe oră pe sens, se află într-o stare avansată de deteriorare, arătând mai mult ca o groapă de gunoi, decât ca o infrastructură modernă. Imaginile cu această zonă sunt dureros de concrete, arătând cabluri scoase la iveală, plăci crăpate și suprafață deosebit de deteriorată. Autoritățile publice au reiterat intenția de a repara trotuarul, dar planurile rămân doar la nivel declarativ, iar timp de ani nu s-a făcut nimic concret pentru readucerea în funcțiune a acestei investiții.
Proiecte de reabilitare și alte probleme nerezolvate în infrastructura Capitalei
Situația trotuarului rulant de la Gara de Nord devine explicabilă dacă luăm în calcul și alte proiecte restante din rețeaua de infrastructură a Bucureștiului. Un exemplu relevant este Pasajul Basarab, construit în urmă cu 15 ani și încă neterminat și nerecepționat oficial. Deși etapa de finalizare fusese anunțată pentru 2011, lipsa unei recepții oficiale a împiedicat întreținerea corespunzătoare a pasajului, ceea ce a dus la o deteriorare vizibilă și accelerată în timp.
La finalul lunii februarie, Primăria Capitalei a anunțat că va începe în vara anului 2026 o serie de reparații majore la pasaj, pentru a-l readuce la standardele inițiale. Lucrările vor viza sisteme de apă pluvială, scări, lifturi, rampe, trotuare rulante, dar și elemente de semnalizare și structura în sine. În ciuda unor promisiuni privind costurile — estimările arătând în jur de 130 de milioane de lei — detaliile financiare și de organizare nu au fost încă finalizate, iar avizele pot sta în calea demarării eficiente a proiectului.
Repararea și modernizarea acestor infrastructuri sunt vitale nu doar pentru confortul și siguranța celor care circulă zilnic, ci și pentru imaginea Bucureștiului. Primăria promite că, odată finalizate lucrările, aceste spații vor fi la nivelul așteptărilor și vor putea fi integrate normal în structura transporturilor publice. Cu toate acestea, timpul de așteptare și-a depășit de mult limitele, iar actuala stare a trotuarului de la Gara de Nord e un semnal clar al faptului că administrația are, în continuare, mult de lucru pentru a reda infrastructura capitalei unui standard decent.
Pe fondul unor astfel de probleme, viitorul rămâne incert, iar bătaia de joc față de investițiile publice și neglijența s-au adaptat bine peisajului urban bucureștean, devenind o emblemă a unei capitale în continuă degradare. Rămâne de văzut dacă, în următorii ani, vom asista la acțiuni concrete care să pună capăt epocii edificiilor abandonate și a promisiunilor neîmplinite.
