Trei ani de controverse legate de o troiță legionară amplasată ilegal în Buftea
Problema troiței legionare din Buftea continuă să fie în centrul atenției, după ce autoritățile și opinia publică au fost alertate cu privire la originea și modul în care monumentul a fost instalat și întreținut. Construită într-un cartier central, troița este însoțită de numeroase întrebări legate de legalitate, asociații implicate și simbolistică. Situată la intersecția străzilor Mărășești și Abator, această troiță, ridicată cel puțin din 2019, este însărcinată cu o simbolistică controversată, legată de istoria Mișcării Legionare din România.
Terenul și asociația care a găzduit troița
Problemele au ieșit la iveală după o investigație amănunțită a jurnaliștilor de la Context.ro. Potrivit documentelor consultate, terenul pe care a fost amplasată troița aparține domeniului public al orașului Buftea, fiind concesionat în 2014 unei organizații numite „Dumnezeu, Neam și Țară”. Ce e notabil, această asociație a fost înființată cu numai câteva luni înainte și a primit drept de folosință gratuită pentru teren pe durata existenței monumentului.
Un detaliu ce stârnește controverse este implicarea directă a familiei primarului Gheorghe Pistol în această chestiune. Vicepreședintele și membru fondator al asociației este Margareta Pistol, sora ediluluilocal, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibile legături de influență în procesele de concesionare ale terenurilor publice.
Legalitatea și simbolistica monumentului
Inițial, troița legionară trebuia să fie construită în termen de un an de la concesiune, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Contractul a fost, ulterior, modificat, prelungindu-se termenul pentru încă patru ani, însă până acum nimic nu a fost finalizat. Monumentul a fost realizat și amplasat pe terenul concesionat, dar nu fără momente de criză, mai ales în timpul pandemiei. În această perioadă, o construcție adăugată, realizată din lemn și fără autorizație, a fost ridicată lângă troiță, incluzând simboluri legionare și un afiș cu „Rugăciunea Căpitanului”, un text atribuit lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionarilor.
Acest fapt a fost sesizat de consilierul local USR Bogdan Tobă, care a semnalat că această construcție suplimentară nu avea aviz de la autoritățile competente. Imediat, troița și construcția au fost demolate, iar parcela cadastrală parcele a fost dezmembrată pentru a evita alte manifestări care ar putea ignora legea.
Controverse și implicații penale
Oui, cazul a atras și interesul Parchetului Buftea, fiind sesizat de același consilier, Tobă, în urmă cu aproape un an. Autoritățile locale continuă să cerceteze dacă lucrările și amplasarea monumentului au fost realizate în mod legal sau dacă există implicații penale, având în vedere simbolistica extrem de controversată, reprezentând simboluri și idei ale Gărzii de Fier, aripa militară a Mișcării Legionare din perioada interbelică.
Implicarea organizației „Dumnezeu, Popor și Țară”, condusă de Adrian Grigoriu, un cunoscut simpatizant al Mișcării Legionare, adaugă o notă de ambiguitate situației. Deși terenul a fost reluat de autorități, iar monumentul demolat, întrebările despre dacă această inițiativă a fost susținută sau nu de anumite cercuri politice și influențe locale rămân fără răspuns.
Precis, această poveste nu se încheie aici, iar evoluțiile viitoare vor fi monitorizate cu atenție, fiind clar că dezbaterile cu privire la memoria istorică, simbolismul și legalitatea acestor manifestări vor continua să agite zona politică și socială din Buftea. În timp ce instanțele și autoritățile locale investighează, semnul legionar de pe strada Mărășești rămâne o amintire dureroasă a memoriei complicate a României interbelice, așteptându-se să afle dacă va fi dezmembrat definitiv sau va mai face obiectul unor alte interpretări.
