Tribunalul București a respins măsura de suspendare a alegerilor din 18 martie pentru Federația Română de Fotbal, decizie motivată de instanță după o analiză a divergențelor de interpretare a statutului clubului. În urma acestei hotărâri, alegerile au avut loc conform calendarului stabilit, iar Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat consecutiv, în ciuda contestațiilor formuleate de Ilie Drăgan, candidatul care a contestat legalitatea candidaturii sale.
Divergență de interpretare asupra mandatului lui Răzvan Burleanu
Motivarea Tribunalului, citată de portalul GOLAZO.ro, explică modul în care instanța a ajuns la decizia de respingere a cererii de suspendare. Potrivit documentului, principalul motiv al contestatarului Ilie Drăgan a fost încălcarea prevederii statutare ce limitează mandatul la trei termene. El susținea că Burleanu nu avea dreptul de a candida pentru al patrulea mandat, având în vedere modificările statutare aduse în 2014, în timpul primului său mandat.
Tribunalul a analizat însă contextul legal, arătând că aceste modificări au fost operate după alegerea inițială a lui Burleanu și, astfel, există o divergență de interpretare privind aplicabilitatea lor retroactivă la mandatele din trecut. Instanța a constatat că nu poate decide dacă aceste reguli se aplică și legislației din timpul mandatului anterior, subliniind că nu este vorba de o încălcare clară a statutului, ci de o interpretare juridică neunitară.
Faptul că anumite comisii și organisme au validat candidatura lui Burleanu nu a fost considerat de tribunal o încălcare explicită, ci o chestiune de interpretare a normelor, fapt ce a contribuit la decizia de a respinge măsura provizorie.
Procesul continuă în instanțele civili
Deși alegerile s-au desfășurat și Răzvan Burleanu a fost ales pentru un nou mandat, Ilie Drăgan nu se resemnează. Candidatul contestă în continuare legalitatea alegerilor și a candidaturii, iar primul termen în procesul de fond este stabilit pentru data de 21 aprilie, în cadrul unei instanțe civile. El a precizat că va urma toate căile legale pentru a contesta decizia și pentru a demonstra eventuale nereguli în procesul electoral.
Instanța a respins și solicitarea de a suspenda hotărârile importante ale federației, precum convocatorul și Adunarea Generală, argumentând că nu au fost demonstrate circumstanțe urgente ce justifică o intervenție provizorie. Judecătorii au menționat că prejudiciile invocate de reclamant sunt funcție de o posibilă nelegalitate viitoare, și nu de o urgență reală cu efecte imediate asupra gestionării federației.
În acest context, Tribunalul a respins cererea și a reafirmat că eventualele nelegalități pot fi verificate ulterior, prin alte mijloace legale, fără a fi necesară suspendarea alegerilor în curs.
Contextul legal și următorii pași juridici
Decizia instanței vizează doar suspendarea provizorie a procedurii, nu validitatea fondului cauzei. Tribunalul a explicat clar că ordonanța președințială nu poate fi folosită pentru a decide asupra legalității candidaturii sau rezultatelor alegerilor, ci doar dacă sunt motive temeinice pentru a suspenda temporar aceste evenimente.
Ilie Drăgan intenționează să continue demersurile legale și să aducă în discuție în instanță, dacă va fi nevoie, eventualele încălcări ale statutului în procesul electoral. În timp ce alegerile s-au desfășurat conform calendarului, acuzațiile contestatarului rămân în zona juridical, iar procesul de fond va avea loc în curând.
Primul termen al procesului de fond este programat pentru data de 21 aprilie, când instanța va avea posibilitatea să analizeze în detaliu legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu și efectele modificărilor statutare din 2014, precum și respectarea normelor interne ale federației.
