Un incident feroviar mai puțin obișnuit, dar cu potențial de a provoca perturbări majore în serviciile de transport, a avut loc în vara anului trecut, însă doar recent a fost făcut public un raport detaliat al investigației. În centrul atenției se află un tren de călători aparținând operatorului privat Astra Trans Carpatic, care a fost trimis „pe traseul greșit” într-un mod care scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de operare și coordonare al CFR.
Trenul greșit pe traseu: neclarități în comunicare și greșeli umane
Potrivit raportului Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER), incidentul s-a petrecut pe 5 iulie 2025, în timpul unei runde normale de circulație pe ruta Constanța – București Nord. La acea vreme, un tren IR 11506, venit din Constanța, și-a schimbat destinația inopinant, fiind trimis pe ruta către Gara Chitila în loc de cea către stația principală a Capitalei, București Nord. Confuzia a fost provocată de un impiegat de mișcare, responsabil cu gestionarea traficului în stația CFR București Băneasa, care a interpretat greșit avizul transmis de colegii de la stația Pantelimon.
Incidentul a avut la bază o eroare umană simplă, dar cu consecințe semnificative, întrucât trenul a fost direcționat pe un traseu care nu îi aparținea, ceea ce a dus la nevoia de a-l rechema înapoi pentru a fi redirecționat corect. În timpul operațiunilor, au fost implicate mai multe stații, iar comunicarea dintre dispeceri și personalul de la nivel local s-a dovedit a fi dezechilibrată, astfel încât confuzia a escaladat.
Devinerea din traseu, cauzată de o greșeală în înregistrarea datelor
Concret, în momentul transmiterii avizului de trecere pentru trenul IR 11506, impiegatul de mișcare a confundat această misiune cu un alt tren – Regio 10183 – care avea ca destinație finală Brașov. Această greșeală s-a răsfrânt nu doar asupra direcției trenului, ci și asupra orei de plecare și a traseului pe care urma să circule, ceea ce a complicat și mai mult corecția ulterioară.
Ulterior, după ce și-a dat seama de eroare, impiegatul de mișcare din stația Băneasa a modificat datele din registrul de mișcare, însă această intervenție nu a fost suficientă pentru a corecta complet situația până la sosirea trenului pe traseu. În loc să fie redirecționat imediat, trenul a fost nevoit să oprească pentru a fi reîncadrat pe ruta corectă, creând astfel disfuncții în programul de circulație.
Impactul și măsurile luate ulterior
Deși acest incident nu a avut consecințe imediate pentru pasageri sau pentru siguranța circulației, el scoate în evidență deficiențe în sistemul de gestionare a traficului feroviar, mai ales în ceea ce privește comunicarea și verificarea datelor. În plus, situația atrage atenția asupra nevoii de modernizare și automatizare a proceselor, pentru a evita astfel de greșeli umane în viitor.
Cercetarea AGIFER relevă că, în condițiile în care traficul feroviar devine tot mai complex, gestionarea corectă a informațiilor și formarea personalului trebuie să fie prioritate pentru operatorii feroviari, fie că sunt privați sau de stat. În cazul de față, situația s-a soluționat, dar potențialul pentru incidente mai grave rămâne o preocupare majoră.
Guvernanții și administrațiile feroviare sunt conștienți de aceste vulnerabilități și caută soluții pentru automatizarea și digitalizarea completă a sistemului de control. În același timp, aceste situații reamintesc importanța unui personal bine pregătit și a unei comunicări eficiente, în special în momentele în care greșelile umane pot avea repercusiuni semnificative pentru siguranța pasagerilor și pentru funcționarea normală a rețelei feroviare din România.
Pe măsură ce autoritățile analizează aceste probleme, perspectivele pentru îmbunătățiri sunt clare: investiții mai mari în tehnologie, formare continuă a personalului și implementarea unor proceduri de control mai riguroase, pentru ca astfel de incidente să fie evitate în viitor. Rămâne de văzut dacă eforturile vor fi suficiente pentru creșterea siguranței și fiabilității serviciilor feroviare din România.
