Un city-break în Cipru, între 16 și 19 ianuarie, devine o experiență diferită față de așteptările estivale. Într-o iarnă autentică, cu temperaturi locale în jur de 20 de grade, insula mediteraneană se dezvăluie într-o lumină mai puțin turistică, dar totodată plină de surprize și perspective neobișnuite.
### Costuri neobișnuit de accesibile și o arhitectură eterogenă
Planificarea unei escapade în Cipru, din postura unui turist low-cost, a devenit mai simplă ca niciodată. Biletele de avion, cumpărate în preajma Sărbătorilor, au costat echivalentul a două curse de ride-sharing prin București o zi ploioasă. O cazare în centrul orașului Larnaca, într-un hotel de patru stele, cu mic dejun inclus, s-a situat undeva la 80 de euro pe noapte, un preț rezonabil pentru zona.
Larnaca în perioada de extrasezon oferă, însă, un peisaj de sine stătător, lipsit de fardul turistic estival. Orașul se află într-o continuă stare de reparații, demolări și construcții haotice. Pe de o parte, apa Mediteranei cu temperaturi de 20 de grade creează un contrast bizar cu atmosfera de pustiu și șantiere edificate fără un scheci clar. Muzeul statuilor în aer liber din Agia Napa aduce în prim-plan artă universală, sculpturi semnate de artiști basarabeni, ucraineni și ruși, o dovadă a unui spirit artistic ce ignoră rigorile conflictelor regionale.
### Geopolitica la îndemâna turiștilor
Un element deosebit de semnificativ rămâne în preajma oricărui city-break pe insulă: geopolitical, istoria zbuciumată a Ciprului și fragmentarea sa administrativă. În timpul zborului spre Larnaca, zeci de pelerini români au populat avionul, mulți purtând cu ei simboluri religioase și încărcați de probleme personale. Cei mai mulți dintre aceștia, aparent coordonați “din umbră” de un lider octogenar, au fost martorii unui gest teatral la aterizare. La ieșirea din avion, unul dintre ei a arătat o cruce către pasagerii filmând, într-un moment ce mi-a amintit de contrastul între modestia și discursul simbolic al ortodoxiei românești și scena impusă de realitatea strict geopolitică.
Nicosia, capitala despărțită administrativ în două zone, este o demonstrație vie a acestei divizări globale. În partea sudică, orașul arată ca un mic Bruxelles, cu marmură, steaguri UE și o curățenie riguroasă. La doar câțiva pași, în Nord, orașul pare mai deznădăjduit, cu clădiri în stare de avarie, străzi denivelate și o atmosferă de ghetou. Trecerea între cele două entități se face doar cu buletinul, fără semne de frontieră, dar odată activat VPN-ul, situația devine chiar mai complicată.
Ce aduce aminte de un fel de „sarma ghimpată” a imperialismului modern este prezența constantă a numerelor de înmatriculare roșii, un avertisment vizual pentru localnici, dar și o confirmare subtilă a statutului de teritoriu disputat. În aceste urbe, permanenta prezență a graniței, fie ea vizibilă sau subtilă, se resimte în fiecare clipă a unei vizite.
### Fragmentarea culturală și încărcătura istorică
Pentru această escapadă, senzația copleșitoare vine din contrastul aproape brutal dintre partea sudică și cea nordică a Nicosiei. În timp ce sudul îți oferă o experiență europeană, cu biserici istorice, magazine elegante și oameni relaxați, partea de Nord trăiește într-un tip de „cultură a ciubucului” – fost colonie britanică, cu un patrimoniu precar și o atmosferă de cartier rămas în urmă. În acelui spațiu, odihnește un simbol al împărțirii, ajuns astăzi la limita prăbușirii.
Trecerea peste linia oficială de frontieră se face cu o simplă încadrare de buletin. Dar deloc întâmplător, și aici, totul are o încărcătură simbolică: începând cu sârma ghimpată și terminând cu cadrele de poliție, fiecare pas amintește de o istorie de război, de împărțire și de un trecut încă viu.
Pe drumul de întoarcere, vizitatorul rămâne cu senzația de paradox: în timp ce Europa occidentală strălucește, în Nord continuă să se proiecteze o imagine a fragilității, a celor care încă mai încearcă să supraviețuiască într-un sistem departe de stabilitatea și prosperitatea aparentă. În aceste condiții, ce va aduce viitorul pentru Cipru rămâne un puzzle complicat, în care istoria, geopolitica și aspectele cotidiene se împletesc insidios.
