Inteligența artificială generativă nu mai este un proiect experimental sau o tehnologie de nișă, ci a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene a unei întregi generații în Europa. În 2025, datele indică o transformare profundă în modul în care tinerii utilizează aceste tehnologii, influențând nu doar domeniul educațional, ci și viața personală și competențele digitale. În special, aproape două treimi dintre europenii cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit cel puțin o aplicație sau un instrument bazat pe inteligență artificială generativă în ultimul an, fiind o utilizare aproape dublă față de media populației generale, situată între 16 și 74 de ani.
Tinerii și AI: de la învățare la creativitate
Pentru această categorie de vârstă, AI-ul nu mai reprezintă o tehnologie de nișă, ci o extensie naturală a mediei digitale în care trăiesc. În special, în domeniul educației, aproape 40% dintre tinerii europeni folosesc instrumente de inteligență artificială pentru a-și susține procesul de învățare, fie că este vorba despre cercetare, rezolvarea temelor sau sinteza informațiilor. Spre deosebire de populația mai în vârstă, care adoptă aceste tehnologii mai lent, pentru tineri AI-ul devine rapid o componentă obișnuită a infrastructurii educaționale informale, nu ca o disciplină separată, ci ca un ajutor transversal care facilitează procesul de învățare și creativitate.
De asemenea, utilizarea în plan personal și social este extrem de răspândită printre tineri. Aproape jumătate dintre aceștia recurg la AI pentru creație de conținut, divertisment sau organizare personală. În această situație, tehnologia nu mai este percepută ca o noutate, ci ca o unealtă familiară, similară cu motoarele de căutare sau rețelele sociale, ceea ce reflectă o raportare diferită față de generațiile anterioare, pentru care AI-ul reprezenta încă un domeniu în studiu sau experimentare.
Inegalități digitale în Europa: România în coada clasamentului
Cu toate acestea, distribuția utilizării AI în Europa nu este uniformă. În timp ce națiuni precum Finlanda sau Suedia înregistrează procente de peste 80% dintre tineri care folosesc inteligența artificială generativă, în alte țări, precum România, nivelul de adopție este mult mai redus. Studiile arată că mai puțin de jumătate dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani participă activ la utilizarea acestor tehnologii, reflectând un decalaj semnificativ față de media europeană.
Acest diferențial nu se explică doar prin accesul la infrastructură digitală, ci și prin calitatea educației digitale, cultura tehnologică și politicile publice. În țara noastră, inegalitățile digitale se acutizează nu doar între generații, ci și între state. În condițiile în care inteligența artificială devine o componentă omniprezentă a mediului digital, decalajul de adoptare și înțelegere a acestei tehnologii poate avea consecințe pe termen lung asupra competitivității și incluziunii sociale.
Perspectiva viitorului: o nouă frontieră socială
Ce face însă diferit această generație față de cele anterioare este modul în care percepe AI-ul: nu mai este o tehnologie de adoptat viitor, ci o parte normală a vieții de zi cu zi. În acest context, diferențele notabile nu mai sunt între cei care folosesc sau nu AI-ul, ci între cei care îl înțeleg în mod critic și cei care îl utilizează pasiv. Această dinamică va configura, probabil, în următorii ani, noi linii de divizare socială, în special în ceea ce privește nivelul de alfabetizare digitală și capacitatea de a evalua în mod critic impactul și implicațiile acestei tehnologii.
Perspectivele arată că, pe măsură ce AI-ul își consolidează poziția, va deveni din ce în ce mai clar că ţara și generația națională trebuie să facă pași decisivi pentru a recâștiga decalajul și pentru a asigura o participare echitabilă la era digitală. În esență, inteligența artificială a trecut dincolo de etapa experimentului și devine o veritabilă forță a prezentului, cu implicații imediate asupra societății și economia românească.
