Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a reușit recent să cristalizeze un parteneriat strategic cu investitori turci, într-un moment în care autoritățile locale se află sub presiunea unui proiect de buget controversat pentru anul 2026. În contextul în care Thuma criticase în mod public alocările bugetare pentru județul său, considerându-le insuficiente și dezechilibrate, declarațiile și întâlnirile recente indică o schimbare de abordare și o deschidere spre colaborare externă pentru dezvoltarea regiunii.
Un parteneriat pentru dezvoltare economică și investiții turcești în Ilfov
Marți, 24 februarie, Hubert Thuma a avut o întâlnire cu ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, precum și cu reprezentanții companiei turcești SU Market, activi în județul Ilfov. Discuțiile au fost concentrate pe extinderea activităților comerciale în zona Afumați, un punct strategic pentru investitori, și pe posibilitatea atragerii de capital turcesc pentru proiecte locale. Într-o postare pe Facebook, șeful CJ a subliniat că întâlnirea a fost „una aplicată și productivă”, menționând că „ne dorim ca mediul de afaceri să aibă toate condițiile pentru a se extinde, pentru a crea locuri de muncă și pentru a contribui la creșterea economică a comunității locale.” Thuma a accentuat și rolul important al investitorilor turci în economia românească, precum și importanța județului Ilfov ca punct de atracție pentru astfel de proiecte.
Ilfovul, o punte strategică pentru investitori
Președintele CJ a evidențiat că, în prezent, peste 17.000 de companii cu capital turcesc activează în România, ceea ce face din Turcia unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării noastre din afara Uniunii Europene. În acest context, Ilfovul, poziționat la marginea Bucureștiului, devine un teren fertil pentru investițiile străine, fiind considerat un „punct strategic” pentru sarcingerea și consolidarea acestor relații economice.
„Relațiile economice solide dintre România și Turcia se reflectă în proiecte concrete, în investiții și în colaborări care aduc stabilitate și prosperitate. Județul Ilfov rămâne deschis dialogului și parteneriatelor care generează dezvoltare durabilă”, a declarat Thuma, accentuând faptul că situația economică și potențialul județului trebuie valorificate prin parteneriate europene și internaționale.
Contextul politic și revendicările privind bugetul
Anunțul privind colaborarea cu investitorii turci vine la scurt timp după un discurs critic din partea șefului CJ Ilfov asupra proiectului de buget pentru 2026. Thuma solicită majorarea fondurilor alocate județului cu 500% față de anul precedent, reclamând un „dezechilibru semnificativ” între taxele plătite de ilfoveni și sumele repartizate comunităților locale. În discursurile și documentele sale, el susține că actualul mecanism fiscal dezavantajează puternic Ilfovul, dat fiind numărul mare de angajați care lucrează în București, dar achită taxe doar în județ.
De exemplu, o analiză recentă indică faptul că 127.284 de ilfoveni își desfășoară activitatea în Capitală, ceea ce face ca proporția taxelor și impozitelor plătite să nu fie suficient de reprezentativă pentru nevoile reale ale județului.
Propunerea unui buget comun București-Ilfov și influența administrativă
Thuma a adus în discuție ideea unui buget metropolitan comun pentru București și Ilfov, în cazul unei eventuale reorganizări administrative. El a sugerat o repartizare proporțională a impozitului pe venit global, astfel încât Ilfovul să primească, în cel mai bun caz, de cel puțin cinci ori mai mult decât în 2025. Acest lucru ar presupune, conform propunerii sale, o redistribuire semnificativ mai generoasă a fondurilor, menită să susțină dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice în județ.
În plus, Hubert Thuma a tot promovat ideea unui „model de la Oradea”, unde o gestionare unitară a bugetelor locale ar putea duce la o dezvoltare armonioasă și la eliminarea inechităților fiscale.
Perspective și tensiuni în internalele PNL
Dacă aceste inițiative demonstrează un pas strategic pentru Ilfov, ele provoacă și tensiuni în interiorul PNL, formațiune din care face parte. În luna februarie, Thuma l-a criticat dur pe premierul Ilie Bolojan, liderul partidului, pentru ceea ce consideră o „userizare” a formațiunii, acuzându-l că ocupă funcții ministeriale mai degrabă cu cadre din USR și REPER, decât din PNL. Aceste tensiuni interne survind în contextul unor încercări de remaniere și reorganizare, în ciuda deciziei de a nu supune votului anumite propuneri de schimbare a conducerii filialelor din se și sectoare.
Reacția lui Thuma vine și în contexte mai ample de tensiuni politice și dispute pe resursele financiare, iar peisajul politic rămâne tensionat, pe măsură ce se conturează noi strategii pentru gestionarea atât a bugetului, cât și a influenței internaționale din regiune.
Între acțiunile pe plan local și politica de nivel superior, Hubert Thuma pare pregătit să joace un rol activ în contextul politic și economic actual, vizând nu doar dezvoltarea județului, ci și consolidarea poziției sale într-un mediu politic tot mai complex.
