Sistemul de termoficare din București, în criză în toiul gerului extrem
În timp ce Bucureștiul se confruntă cu temperaturi record de ger, sistemul de termoficare nu reușește să facă față provocărilor, funcționând la doar 77% din capacitatea sa. În condițiile în care nopțile de ianuarie aduc temperaturi de până la –12 grade Celsius, autoritățile și operatorii din domeniu se confruntă cu dificultăți majore de asigurare a calității serviciului de încălzire și apă caldă în zonele cele mai afectate ale capitalei. Situația devine alarmantă mai ales în sectoarele 2, 3 și 4, unde sute de blocuri îngheață cu tot cu apă în conducte, iar locatarii se luptă cu lipsa elementară a confortului termic necesar pentru a traversa zilele geroase.
Probleme acute în sectoarele cele mai afectate
Cele mai sever lovite de deficiențe în furnizarea agentului termic sunt zonele Colentina, Teiul Doamnei, Pantelimon, Fundeni, Baicului și Ștefan cel Mare. Avarii tehnice și intervențiile de echilibrare hidraulică rămân principalele cauze ale acestor probleme, iar remedierea lor este estimată să dureze până luni, 19 ianuarie, până în jurul orei 23:00. Problematica este amplificată de încercările de adaptare a rețelei la creșterea debitului la CET Sud, ceea ce a generat avarii multiple, afectând simultan funcționarea punctelor de distribuție din întregul sector.
Situația din Sectorul 3 nu diferă semnificativ. În cartiere precum Titan, Dristor, Baba Novac, 1 Decembrie 1918, Basarabia și Dudești, avariile și deficiențele în alimentarea cu apă caldă și căldură sunt frecvente. Unele probleme, precum lipsa tensiunii electrice, au complicat și mai mult intervențiile tehnice, ceea ce a dus la întârzierea remedierii deficiențelor, unele dintre ele agravând condițiile de trai ale locatarilor.
Cartierul Tineretului în Sectorul 4, recunoscut pentru aglomerație, se află printre cele mai afectate zone, aproape 60 de blocuri fiind fără apă caldă. Problema pare similară în aceste zone, reprezentată de manevre tehnice și lipsa parametrilor optimi de funcționare a rețelei, ceea ce a dus la o situație de criză în zilele de ger extrem.
Până în prezent, autoritățile și operatorii de distribuție estimează că majoritatea acestor probleme vor fi remediate până luni seara, însă perioada de reparații continuă să pună la încercare reziliența sistemului și a locuitorilor.
Context meteo extrem: soarta înghețate de temperaturi
Dezastrul în sistemele de încălzire este amplificat de condițiile meteo nefavorabile. Bucureștiul se află sub un avertisment de vreme deosebit de rece, iar temperaturile minime nocturne au fost prognozate să atingă chiar –11 spre –12 grade Celsius, în timp ce maximele ziua nu vor depăși –3 sau –4 grade. În plus, Capitala va intra sub cod galben de ger de sâmbătă seară, în intervalul 20:00 – 10:00 duminică, când efectiv resimțim temperaturi și mai severe.
„Nopțile și diminețile geroase pun o presiune extremă pe sistemele de încălzire, iar actualele deficiențe survin într-un context în care cererea pentru energie termică crește exponential,” explică specialiștii. Această combinație de factori meteo și probleme tehnice a dus la alarmantele situații de pe teren, soldate cu blocaje în furnizarea serviciilor esențiale pentru bucureșteni.
Perspective și măsuri de urgență
Dispeceratele și operatorii din domeniu activează la capacitate maximă pentru a remedia deficiențele, însă eforturile sunt limitate de amploarea avariilor și de dificultățile rețelelor. ELCEN, compania responsabilă cu producția de energie termică în București, anunța recent că a fost nevoită să adauge aproape 300 de tone de apă pe oră peste limita de avarie existentă, dar pierderile din rețea și gradul de uzură tehnică limitează posibilitatea de creștere a debitului.
Pe termen lung, specialiștii avertizează că sezonul rece va mai aduce provocări, dar autoritățile susțin că, odată cu finalizarea intervențiilor, rețeaua va reveni gradual la parametrii obișnuiți. În aceste condiții, bucureștenii trebuie să fie pregătiți pentru încă câteva zile dificile, în care confortul termic se va menține precar, iar răspunsul rapid și coordonarea eficientă a intervențiilor rămân esențiale pentru a limita impactul gerului asupra vieții cotidiene.
