Termoenergetica, aproape de colaps financiar din cauza pierderilor. Autoritățile auditează originile dezechilibrului
Compania Termoenergetica, administrată de Primăria Capitalei pentru gestionarea sistemului de termoficare al Bucureștiului, se află în pragul unei crize financiare severe, cu datorii cumulative totale care depășesc pragul de 1,6 miliarde de lei. Aceasta, în condițiile în care compania continuă să plătească mai mult decât încasează, iar situația se intensifică de la an la an. Administratia publică studiază în prezent posibilitatea demarării unui audit extern, menit să elucidze cauzele profunde ale dezechilibrului finanțial și să identifice soluțiile pentru redresare.
Datorii uriașe, pierderi structurale și rețele subfinanțate
Conform unui proiect de hotărâre aflat pe masa Consiliului General al Municipiului București, situația companiei devine alarmantă: la începutul anului 2026, datoriile totale se ridicau la peste 1,6 miliarde de lei, din care câteva sute de milioane sunt către principalul furnizor de energie termică, ELCEN București. Datoriile către această companie se cifrau la circa 1,44 miliarde de lei, în timp ce încasările, acoperite de subvenții și alte surse, nu ajungeau pentru acoperirea acestor sume. În momentul de față, creanțele Termoenergetica, în principal subvențiile primite de Primăria Capitalei, sunt în valoare de aproximativ 720 de milioane de lei.
Diferența considerabilă între datorii și încasări – peste 887 de milioane de lei – indică o pierdere economică acumulată pe parcursul ultimilor ani, o situație care nu poate fi justificată decât prin existența unor deficiențe grave în gestionarea sistemului. Cei implicați în proiect susțin că această situație nu poate fi ignorată, având în vedere că aceste pierderi continue riscă să afecteze funcționarea infrastructurii și, implicit, siguranța alimentării cu căldură a milioane de bucureșteni.
Cauzele fundamentale ale crizei
Din analiza documentelor oficiale și a declarațiilor recente ale autorităților reiese un tablou sumbru al stării tehnice și financiare a rețelei de termoficare din București. În primul rând, echipamentele utilizate în sistem au depășit de mult ciclul lor de viață, unele având între 40 și 50 de ani, ceea ce crește frecvența avariilor și drastic afectează continuitatea serviciului. Pierderile de energie termică, în special cele de căldură, sunt extrem de ridicate, în anul 2025 ajungând la 38,48%. Aceasta înseamnă că peste o treime din energia furnizată este pierdută înainte de a ajunge la consumatori, o problemă majoră pentru eficiența și sustenabilitatea sistemului.
Pierderile volumice de agent termic sunt de asemenea semnificative, ajungând la peste 17,5 milioane de metri cubi în 2024, ceea ce indică nu doar uzură, ci și probleme de exploatare și întreținere. În aceste condiții, bucureștenii plătesc un preț din ce în ce mai mare pentru un sistem care funcționează la limita fiabilității, compensațiile și subvențiile din partea Primăriei fiind insuficiente pentru acoperirea diferențelor financiare.
Acest grad de degradare drastică a rețelei nu este întâmplător. Mixtul de vechime a echipamentelor, lipsa unor investiții recente și probleme de management au condus la o infrastructură aproape total uzată, vulnerabilă în fața orice tip de avarie sau de vreme extremă.
Primarul Ciprian Ciucu a explicat recent că „după ce RADET a fost desființată și înlocuită cu Termoenergetica, aceasta are fix aceleași probleme pe care le-a avut RADET-ul: în fiecare an de la (re)înființare, se înregistrează pierderi uriașe”. Acesta a subliniat apoi importanța unui audit independent, solicitând verificarea detaliată a situației pentru a preveni falimentul companiei și pentru a putea planifica viitoare reforme fundamentale.
Perspective și perspective
Rezultatele auditului extern, care urmează să fie aprobat în curând de Consiliul General, ar putea fi decisive pentru viitorul sistemului de termoficare bucureștean. În condițiile în care Operatorul de Termoficare se confruntă deja cu probleme financiare acute, aceste investigații vizând nu doar identificarea cauzelor, ci și punerea pe picioare a unui plan de restructurare, devin imperative.
Autoritățile locale și conducerea companiei trebuie să găsească soluții pentru reducerea pierderilor tehnice și financiare, eventual prin investiții în modernizarea rețelelor și în echipamente eficiente energetic. În același timp, o reformă politică și administrativă pentru stabilizarea sistemului pare inevitabilă, pentru a evita repetarea scenariului falimentului, similar cu cel al vechiului RADET.
În prezent, perspectiva devine clară: fără o intervenție radicală, această criză poate conduce la prăbușirea completă a sistemului de termoficare al Bucureștiului, punând în pericol bunăstarea a milioane de locuitori. Autoritățile și reprezentanții orașului se află acum în fața unei decizii capitale, cu riscul de a plăti din ce în ce mai mult pentru ineficiență și uzură.
