Conform Economistul.ro: O nouă escaladare a conflictului cu Iranul a declanșat o creștere bruscă a prețurilor petrolului și a zguduit piețele bursiere globale la începutul acestei săptămâni. Acțiunile asiatice au resimțit efectele negative marți, aliniindu-se la tendința descendentă de pe Wall Street, pe fondul speranțelor tot mai reduse privind negocierile dintre Washington și Teheran.
Petrolul și bursele, sub presiune
Petrolul Brent a înregistrat o creștere de aproximativ 6%, atingând aproape 113 dolari pe baril. Această evoluție marchează o apreciere de 57% de la începutul războiului, punând în evidență fragilitatea acordului de încetare a focului. Petrolul WTI a închis la 106,42 dolari, o creștere de 60% față de sfârșitul lunii februarie.
Incertitudinea s-a propagat și pe piețele bursiere. Acțiunile au înregistrat scăderi, însă sectorul tehnologic a rezistat relativ bine, datorită rezultatelor financiare solide. Indicii americani au încheiat ziua de luni în roșu. Nasdaq a pierdut 0,19%, S&P 500 a scăzut cu 0,41%, iar Dow a pierdut 1,13%. Piața românească a resimțit și ea șocurile globale, dar este influențată și de criza politică internă: indicele BET a închis la 28.177, în scădere cu 0,30%. Situația globală combinată cu nesiguranța generată de moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan au dus la o scădere de 3,41% a indicelui BET în ultima săptămână.
Performanțe mixte pe piețele globale
Deși conflictul cu Iranul își face simțită prezența în previziunile companiilor, piețele bursiere par să se ghideze în continuare mai mult după rezultate decât după știrile macroeconomice. În SUA, aproximativ 80% dintre companiile din indicele S&P 500 au depășit așteptările, cu profituri în creștere cu aproximativ 31% față de anul trecut. Veniturile au crescut cu aproximativ 11%, conduse de sectorul tehnologic, de servicii de comunicații și de bunuri de consum discreționare. Chiar și excluzând companiile din grupul „7 Magnifici”, profiturile firmelor listate au crescut în medie cu aproape 20%.
Europa prezintă o situație mai slabă: doar 59% dintre companii depășesc așteptările privind profiturile, iar acestea au crescut cu doar 5% față de anul trecut, în timp ce veniturile sunt stabile. Sectoarele energetic, tehnologic și financiar se mențin, dar cel al bunurilor de consum discreționare e slăbit, iar sectorul sănătății se confruntă cu o creștere negativă.
Perspectivele conflictului și implicațiile economice
Cu cât sfârșitul conflictului din Golf se îndepărtează, cu atât va fi mai dificil pentru profiturile bune din recentele raportări să protejeze piețele de reevaluarea macroeconomică.
Iranul afirmă că negocierile cu SUA progresează, dar avertizează Washingtonul și Emiratele Arabe Unite să nu se reangajeze în conflict. Noul „Project Freedom” al președintelui Donald Trump, menit să elibereze navele blocate în Golful Persic, ar putea deveni un punct de dispută. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul central al conflictului: Iranul blochează traficul maritim și condiționează redeschiderea de ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. În prezent, scenariul cel mai probabil este un conflict prelungit, cu escaladări periodice și prețuri ridicate ale petrolului, care vor avea efecte negative asupra economiei globale.
Sursa: Economistul.ro
