Conform G4Media: Poliția Română a anunțat implementarea unui set de măsuri pentru combaterea proliferării schemelor de fraudă informatică prin apeluri telefonice, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) demarează aceste acțiuni ca răspuns la intensificarea tentativelor de înșelăciune în ultima perioadă.
Metode ingenioase de manipulare
Aceste fraude, tot mai frecvent utilizate de infractorii cibernetici, se bazează pe exploatarea încrederii cetățenilor în instituțiile financiare și pe tehnici avansate de manipulare psihologică. Spre deosebire de atacurile informatice clasice, care vizează vulnerabilitățile tehnice ale sistemelor, „vishingul” se concentrează pe ingineria socială, manipulând comportamentul uman pentru a obține informații confidențiale sau autorizarea unor operațiuni financiare. Factorul uman devine astfel o țintă primară, iar succesul infractorilor stă în capacitatea de a crea o aparență de veridicitate și urgență.
În majoritatea cazurilor, victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind a fi angajați ai unor instituții financiare, bănci, departamente de securitate, companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice. Convorbirile se desfășoară, de regulă, într-un limbaj profesionist, deseori în limba engleză, dar și în română, utilizând terminologie specifică domeniului bancar pentru a da impresia unei verificări de rutină sau gestionări a unui incident de securitate.
Pentru a conferi credibilitate, infractorii invocă identificarea unor tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv sau presupuse atacuri cibernetice. Alte scenarii includ blocarea temporară a unor operațiuni și necesitatea confirmării identității titularului pentru evitarea pierderii fondurilor. Aceste abordări sunt concepute pentru a genera panică și a determina victimele să reacționeze instinctiv, fără a verifica informațiile primite.
Falsificarea identității și rolul echipelor infracționale
O tehnică des întâlnită este falsificarea identității apelantului (Caller ID Spoofing), care face ca numărul afișat pe telefon să pară legitim, posibil chiar asociat unei instituții financiare. Deși numerele de telefon pot proveni din România sau din alte state membre UE, apelurile pot fi inițiate de oriunde din lume prin servicii VoIP sau platforme specializate. Poliția avertizează că falsificarea identității apelantului este un instrument major pentru grupările infracționale, cauzând pierderi financiare semnificative.
Adresând modul de operare, polițiștii subliniază că infractorii acționează adesea în echipe. Un membru induce starea de panică, în timp ce altul, adoptând o atitudine calmă, se prezintă drept specialist în securitate sau consultant. Această alternanță are rolul de a diminua capacitatea victimei de a analiza critic informațiile și de a crește încrederea acordată interlocutorilor.
Obținerea datelor sensibile și noi metode de legitimare
Scopul final este obținerea datelor de securitate necesare accesării conturilor financiare. Aceasta poate include solicitarea de coduri unice de autentificare OTP, coduri PIN, parole de acces, date ale cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau aprobarea notificărilor bancare. De asemenea, infractorii pot convinge victimele să instaleze aplicații de acces la distanță, permițându-le să controleze dispozitivele și să efectueze operațiuni financiare.
Recent, au fost observate și metode mai sofisticate de legitimare a apelului. Unele victime primesc mesaje text prealabile, informându-le că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate al băncii. În alte situații, infractorii dețin deja anumite date personale ale persoanei vizate, obținute din breșe de securitate sau surse publice, pe care le comunică în timpul apelului pentru a consolida aparența de legitimitate.
Recomandări preventive pentru cetățeni
Poliția Română reiterează că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi nu cer instalarea de aplicații de control la distanță și nu solicită transferul fondurilor în așa-zise „conturi sigure”. Acestea sunt semne clare ale unei tentative de fraudă.
Cetățenilor li se recomandă să nu comunice niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP sau alte date de autentificare. Nu trebuie transmise datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC. De asemenea, este important să nu se aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu au fost inițiate personal. Nu trebuie instalate aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane necunoscute la telefon.
În cazul în care interlocutorul exercită presiuni sau solicită acțiuni urgente, apelul trebuie întrerupt imediat. Autenticitatea solicitărilor trebuie verificată întotdeauna prin contactarea instituției financiare prin canalele oficiale de comunicare. Activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare este esențială. Poliția îndeamnă la informarea membrilor familiei, în special a persoanelor vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.
Sursa: G4Media
