Taxa „Temu” provoacă haos pe piața logistică românească și scade drastic traficul cargo la Otopeni
Aplicarea taxei „Temu”, de 25 de lei pe coletele extracomunitare, de la începutul anului 2026, s-a dovedit a fi o mișcare contraproductivă pentru autoritățile române. În loc să aducă venituri suplimentare bugetului, măsura a avut drept rezultat dezangajarea operatorilor de logistică și o relocare masivă a fluxurilor comerciale în țări vecine, în special Ungaria. În plus, aceste schimbări rapide afectează profund infrastructura aeroportuară din Otopeni, unde traficul de marfă a înregistrat o scădere abruptă chiar înainte de intrarea în vigoare a noului impozit.
Reculul traficului cargo și anticiparea măsurilor fiscale
De la semnarea anunțului oficial despre introducerea taxei, în vară, transportatorii și marile platforme online s-au adaptat rapid, mutând operațiunile în alte state membre ale Uniunii Europene. Conform datelor oficiale ale Companiei Naționale Aeroporturi București, traficul de mărfuri a înregistrat o scădere semnificativă încă din noiembrie 2025, cu circa 20% față de aceeași perioadă din anul precedent. În mod obișnuit, luna noiembrie, urmată de decembrie, sunt perioade de vârf pentru comerțul online și transportul de mărfuri, dar anul trecut trendul a fost invers, provocând îngrijorare pentru industria logistică și pentru bugetul local.
Numărul tonajelor de marfă procesate la Otopeni a scăzut de la peste 4.300 de tone în luna noiembrie 2024 la doar 3.461 de tone în noiembrie 2025, iar în decembrie, volumul a coborât cu aproape 6%, de la peste 3.700 de tone la circa 3.550. Aceste cifre indică un semnal clar: operatorii și-au început reorganizarea din timp, anticipând impactul noii taxe și evitând-o, relocând rutele de import prin alte puncte vamale și țări.
Mutația fluxurilor de mărfuri și pierderile pentru București
Un factor cheie în această mișcare a fost reacția rapidă a platformelor globale de comerț precum Temu, Shein și Alibaba. În condițiile în care Parlamentul român a adoptat oficial taxa abia în noiembrie 2025, firmele respective au înființat entități juridice în Ungaria și alte state UE pentru a evita plata taxei de 25 de lei pe colet. Mărfurile sunt astfel încărcate în Budapesta, unde achită taxele vamale și TVA-ul, apoi intră în România ca livrări intracomunitare, scutite de această taxă, reducând drastic veniturile bugetare și încasările de la Aeroportul Otopeni, care a pierdut, astfel, o parte semnificativă din trafic și, implicit, din venituri din taxele de utilizare a infrastructurii aeroportuare.
Această mutație producând pierderi directe pentru compania ce administrează aeroportul, ce pierderează taxe de aterizare, parking și alte tarife. În plus, statul român, prin Ministerul Transporturilor, a anunțat recent decizia de a prelua integral pachetul de acțiuni deținute anterior de Fondul Proprietatea la CNAB, devenind astfel singurul acționar. Această mișcare pare a fi o încercare de a avea mai mult control asupra operațiunilor, dar nu schimbă fundamental scenariul de pe piața cargo, care a fost profund afectată de relocare.
Efecte similare și în alte țări europene
Este important de menționat că România nu este singura țară care și-a ajustat politicile fiscale pentru colectarea transporturilor internaționale de mărfuri. Italia a introdus o taxă de 2 euro pe colet, iar rezultatele s-au văzut rapid, fiind înregistrată o reducere cu peste 36% a volumelor în primele 20 de zile ale anului. Operatorii italieni au redirecționat zborurile către hub-uri precum Liège, Amsterdam și Budapesta, similare tendințe observate și în cazul României.
Perspectiva de viitor și provocările administrativ-politice
Impactul acestor mutații se va resimți pe termen lung, atât în bugetul de stat, cât și în infrastructura aeroportuară. În contextul în care traficul de marfă continuă să scadă, autoritățile vor fi nevoite să găsească soluții pentru stabilizarea sectorului logistic, un segment vital pentru economia țării. Schimbările recente la nivel de acționariat și restructurările de pe piața cargo indică posibilele dificultăți și în administrarea viitoare — un joc complex în care politica fiscală și inițiativele economice vor trebui să colaboreze pentru a evita o criză mai profundă în infrastructura de transport. Perspectivele pentru următorii ani rămân incert, dar realitatea pe teren este clară: politica fiscală recentă a avut un efect de bumerang, amplificând problemele în loc să le rezolve.
