Costurile din industria construcțiilor din România vor înregistra o creștere treptată începând cu 1 ianuarie 2026, când va fi introdusă taxa pe carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene. Anunțul vine pe fondul unor analize realizate de specialiști din domeniu, care avertizează că, deși impactul nu va fi unul brusc sau de tip „șoc”, efectele vor fi resimțite pe termen mediu și lung.
Pentru industria construcțiilor, această măsură reprezintă un nou obstacol în drumul spre eficientizarea costurilor și respectarea noilor standarde privind reducerea emisiilor de carbon, însă și o provocare de adaptare la noile realități economice ale pieței internaționale a materiilor prime.
### Taxa pe carbon: ce înseamnă pentru construcții?
De la începutul anului 2026, toate materiile prime importe din afara Uniunii Europene vor fi supuse unei taxe pe carbon, menită să stimuleze companiile să reducă amprenta de carbon a proceselor de producție și să se orienteze către alternative mai prietenoase cu mediul. În practică, această taxă va determina o scumpire progresivă a materialelor de construcție, precum cimentul, oțelul sau aliajele speciale, componente esențiale în orice proiect de infrastructură și construcție.
Responsabili din industria construcțiilor subliniază că această măsură va crește costurile pentru proiecte, în mod progresiv, dar nu va genera un șoc instantaneu. “Impactul nu va fi unul de tip «șoc» imediat, arată analizele, însă pe termen mediu vom resimți o presiune mai mare pe bugetele alocate pentru construcții, pe măsură ce costurile vor fi mai dificil de estimat și de gestionat,” explică analiștii.
### Care sunt cele mai afectate segmente de piață?
Cele mai vulnerabile vor fi segmentele care depind în proporție mare de materii prime importate, precum infrastructura rutieră și feroviară, construcțiile de ansambluri rezidențiale și comerciale, dar și sectorul specializat în tone de materiale brute. În plus, creșterea prețurilor va avea un efect de domino, afectând și prețurile finale ale construcțiilor, dar și termenele de livrare, dat fiind faptul că prețurile la materiile prime vor deveni mai volatile.
„Se estimează că, în condițiile în care componenta de materii prime reprezintă o parte semnificativă din costurile totale ale unui proiect, scumpirea acestor materiale va avea ca rezultat un cost mai mare pentru beneficiar,” afirmă un reprezentant al industriei de construcții.
### Contextul european și impactul internațional
De fapt, măsura vine pe fondul unei politici europene mai riguroase privind reducerea emisiilor, dar și în contextul creșterii prețurilor pe piața globală a materiilor prime. Statele membre ale UE au adoptat deja măsuri pentru încurajarea sustenabilității, însă, pentru România, trecerea la aplicarea taxei în 2026 reprezintă o etapă de adaptare dificilă.
Această decizie se înscrie într-un amplu efort al Uniunii de a crea un cadru legislativ mai strict privind mediul, dar și de a stimula producția internă și inovația în domeniul materialelor ecologice. Însă, pentru firmele locale, această schimbare înseamnă mai mult decât respectarea legislației: necesitatea de a-și ajusta strategiile, de a investi în tehnologii și de a găsi soluții alternative pentru a limita impactul asupra costurilor.
### Perspective și urmări pe termen mediu
Deși, oficial, industria construcțiilor nu se așteaptă la un șoc de prețuri imediat, specialiștii avertizează că efectele vor deveni vizibile odată cu implementarea sau pe măsură ce crește impactul taxei. Măsura are, în plus, potențialul de a impulsiona o tranziție spre materiale și tehnologii mai prietenoase cu mediul, dar și de a crea dificultăți pentru proiectele în derulare și pentru noile investiții.
În plus, perspectivele pentru 2024 și 2025 indică o perioadă de ajustare, în care companiile vor trebui să găsească soluții pentru a face față noilor costuri fără a-și compromite planurile de creștere sau de modernizare.
Pe plan politic, oficialii din domeniu speră la o adaptare graduală, evitând astfel un impact negativ direct asupra pieței, dar și la stimularea inovației în domeniul materialelor de construcție. În același timp, proiectele de infrastructură și dezvoltare urbană vor trebui să țină cont de această nouă realitate, în timp ce autoritățile continuă să monitorizeze evoluția prețurilor și modul în care aceste măsuri se vor răsfrânge asupra activităților de construcție și, implicit, asupra economiei naționale.
