Extinderea comerțului stradal în Parcul IOR: un nou val de tarabe și controverse
Zona din jurul Parcului IOR, în sectorul 3 al Capitalei, devine tot mai aglomerată de comercianți ambulanți, în ciuda măsurilor luate de autorități. La limita dintre terenul retrocedat și trotuar, apar noi tarabe, transformând din ce în ce mai mult spațiul public într-un adevărat bâlci. În această zonă, unde vegetația a fost distrusă în mod sistematic, comercianții plasează din ce în ce mai multe standuri cu haine, accesorii și alte produse, adesea fără respectarea prevederilor legale privind autorizările.
Tarabe ilegale și controale, un fenomen în creștere
Noua tarabă instalată recent la intersecția dintre Bulevardul Nicolae Grigorescu și Strada Constantin Brâncuși servește, cel mai probabil, drept exemplu al fenomenului de extindere necontrolată a comerțului stradal. Potrivit vânzătorilor, acolo se vor comercializa articole de îmbrăcăminte, de la bluze tradiționale până la treninguri și sutiene, însă detalii despre autorizații lipsesc cu desăvârșire. La întrebarea despre chirie sau alte costuri, aceștia au invocat lipsa informațiilor, susținând că sunt „simplii angajați”.
Reprezentanții Poliției Locale Sector 3 au intervenit, însă controale au scos în evidență că mulți comercianti desfășoară activitatea fără avize legale, fiind sancționați în conformitate cu legislația în vigoare. Cu toate acestea, fenomenul pare să continue, alte două tarabe fiind amplasate anul trecut, în apropierea stației de metrou Titan.
Transformări în zonă și promovarea unor planuri ambițioase
În același timp, terenurile din această zonă, anterior dedicate agriculturii sau spațiilor verzi, devin din ce în ce mai mult spații pentru comerț și distracție. La locul fostelor lădițe cu fructe și legume, un mic magazin cu haine, bluze, ii și sutiene a luat locul acestora. În spatele magazinului, un panou publicitar promovează acum Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, semn clar că terenurile retrocedate devin zone de promovare pentru diverse proiecte de învățământ și dezvoltare.
Deși pe teren se continuă activitatea, planurile inițiale de transformare a zonei în “mini Disneyland” sau în parcuri de distracții au fost date peste cap. Administratori și chiriași ai terenurilor afirmă, în declarații, că intențiile lor nu vizează construcția de blocuri, ci crearea unor facilități “utile” pentru cetățeni. Sorin Tuță, administratorul terenului, spune că „proprietarii ar fi dorit să realizeze aici un astfel de parc de distracții, dar nu au primit aprobări de la autorități”.
Chiriașul terenului, Sorin Mușat, confirmă aceste intenții, adăugând: „Blocuri în niciun caz nu vor fi aici. Parc de distracții, terase, totul pentru cetățeni. Probabil va fi un târg tradițional, cu meșteșuguri, pentru a se potrivi cu specificul zonei”.
Persistența fenomenului și riscurile asupra mediului urban
Fenomenul comerciantilor ambulanți și al activităților fără autorizație continuă, fiind sancționat destul de rar și cu răbdare scurtă din partea autorităților. În condițiile în care terenurile din această zonă au fost retrocedate în mod controversat, iar vegetația a fost distrusă în urma tăierilor ilegale și incendiilor repetate, întrebările asupra gestionării acestor terenuri și asupra intențiilor reale ale proprietarilor rămân.
În plus, planurile pentru organizarea unui târg de Crăciun sau a unui parc de distracții în zona retrocedată au fost și ele date peste cap, după ce autoritățile au amendat organizatorii pentru construcțiile ilegale, iar corturile și structurile temporare au fost demontate. Cu toate acestea, echipamentele de agrement, precum toboganele gonflabile și alte atracții, continuă să fie prezente, din 2022, când zona a fost deja supusă unor degradări ample, de la tăieri ilegale până la distrugerea mediului.
Ce urmează pentru această zonă rămâne o întrebare deschisă, iar deteriorarea continuă a spațiului verde și extinderea comerțului necontrolat ridică semne de întrebare asupra modului în care urbanismul și legislația sunt puse în practică. Autoritățile proclamă intenția de a păstra zonele de agrement și de a le face utile cetățenilor, însă realitatea de pe teren indică un conflict tot mai acut între interesul comercial și protecția mediului urban.
Pe fondul acestor evoluții, perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, dar primul pas, clar și lipsit de echivoc, pare a fi monitorizarea rigurosă a legalității activităților din această zonă și o reevaluare a modului în care terenurile retrocedate sunt gestionate în interesul comunității.
Sursa: Buletin.de
