Australia a luat o decizie radicală, considerată una dintre cele mai dure din lume în privința restricțiilor asupra accesului minorilor la platformele de social media. După aproape două luni de la introducerea noilor reguli, rezultatele sunt încă în faza de evaluare, iar întrebarea dacă măsurile adoptate funcționează, sau dacă doar mimează o soluție reală, devine tot mai presantă. Deși autoritățile anunță că milioane de conturi ale utilizatorilor sub 16 ani au fost închise, analiza comportamentelor și discuțiile cu părinți și experți indică faptul că, în realitate, copiii găsesc întotdeauna modalități de a ocoli restricțiile, iar riscul de vulnerabilitate rămâne la cote înalte.
### Mii de conturi închise, dar adevărul despre numărul de copii care au evitat rețelele sociale
Reglementările din Australia au condus la închiderea a aproximativ 4,7 milioane de conturi. Platformele precum TikTok, Instagram, Snapchat, YouTube sau Threads au anunțat că au eliminat astfel de conturi în încercarea de a proteja mai bine tinerii utilizatori. În teorie, efortul pare un succes, însă experții avertizează că simpla închidere a conturilor nu înseamnă neapărat reducerea efectivă a accesului copiilor la aceste rețele. Potrivit cercetătorilor, cei mai mulți adolescenți dețin multiple conturi sau sunt prezenți pe mai multe platforme simultan, astfel încât numărul de conturi eliminate poate fi doar o percepție falsă a impactului real.
„Nu e încă clar câți indivizi unici sunt implicați în aceste statistici și dacă comportamente riscante s-au diminuat în mod real sau dacă doar au migrat pe alte canale”, explică Timothy Koskie, cercetător la Universitatea din Sydney. În plus, mulți tineri folosesc conturi alternative sau aplicații de mesagerie mai dificil de monitorizat, fapt ce face ca protecția lor efectivă să fie îndoielnică.
### Trucurile adolescenților și riscul unei false sentiment de siguranță
Pentru mulți părinți, restricțiile australiene par mai degrabă o amendare simbolică. Kait Gotham, mamă a doi băieți, afirmă că, în cercul ei, diferența nu e vizibilă; copiii găsesc ușor modalități de a păcăli sistemul. Un exemplu elocvent este cazul lui Asher, un adolescent de 13 ani, care a reușit să recâștige accesul la Snapchat imitând recunoașterea facială pentru a părea mai mare. Potrivit lui, deja din prima zi, a circulat pe internet un ghid despre cum se pot ocoli aceste restricții, iar el concluzionează cinic că, dacă o portiță se închide, se va găsi altă cale de acces.
Această realitate accentuează ideea că, în ciuda restricțiilor, adolescenții continuă să fie inventivi și să găsească soluții pentru a-și păstra prezența online. În plus, cei mici devin mai secretoși, ceea ce duce la o creștere a riscurilor, întrucât evită să raporteze situațiile periculoase sau incitante, știind că au restricții sau reguli interzise.
### Viitorul și evenimentele dincolo de granițele Australiei
Experții din domeniu trag un semnal de alarmă. Profesorul Kathryn Modecki, de la Universitatea din Australia de Vest, avertizează că astfel de măsuri pot avea un efect contrar: în loc să protejeze, pot alimenta un comportament clandestin, unde copiii devin mai secretoși și mai reticenți în a raporta problemele reale. În vreme ce unele țări, precum Danemarca, analizează ideea de a introduce măsuri similare, specialiștii recomandă prudență.
Ei susțin că abia după câteva luni de aplicare a acestor reguli se va putea realiza o evaluare corectă a impactului lor. Până atunci, rămâne de văzut dacă restricțiile vor avea efectul dorit sau dacă, din contră, vor genera o înmulțire a comportamentelor riscante și a strategiilor de ocolire. În fond, este clar că necesitatea unui echilibru între protecție și libertate rămâne o provocare majoră în era digitală.
