Ungaria își păstrează atitudinea fermă în fața tensiunilor legate de ajutorul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia. La un forum desfășurat în orașul Sopron, ministrul de externe Peter Szijjarto a reafirmat poziția guvernului de la Budapesta: „Ungaria nu poate fi șantajată, indiferent de amenințări.” În acest context, el a avertizat că, dacă nu se vor respecta condițiile ungare, în mod simbolic, „soldații săi îi vor face o vizită premierului ungar”. De asemenea, ministrul a făcut referire la o declarație recentă a președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, considerând-o „meașteptare depășită”, fiindcă a susținut că Zelenski a depășit „orice limită” prin amenințări directe la adresa premierului Viktor Orban, inclusiv cu moartea.
Relațiile tensionate între Budapest și Kiev
Cele mai recente declarații ale lui Szijjarto apar pe fondul unui climat diplomatic extrem de tensionat, marcat de acuzații reciproce și acțiuni de reprísale. În timpul discuțiilor, oficialul maghiar a evidențiat că președintele ucrainean a făcut declarații ofensatoare, sugerând chiar intenția și posibilitatea de a trimite forțe militare pentru a pedepsi Ungaria în cazul blocajului de ajutor financiar de 90 de miliarde de euro promiși Ucrainei de Uniunea Europeană. „Sperăm că această persoană din UE (referindu-se la Orban — n.red) nu blochează cele 90 de miliarde sau măcar prima tranșă și că militarii noștri vor continua să primească armament”, a declarat Zelenski la începutul acestei săptămâni.
Criticile sale nu au întârziat să apară și la adresa Ungariei și Slovaciei, pe care le acuză că mențin conducte de petrol în stare de incertitudine și că închid fluxurile de energie pentru a exercita presiuni politice în contextul conflictului. Zelenski a afirmat că „oleoductul Drujba ar putea redeveni operațional peste o lună și jumătate”, dar și că ar prefera să nu mai fie funcțional deloc, pentru a combate influența Rusiei în regiune. În aceeași speță, atât Ungaria cât și Slovacia folosesc rezervele strategice de petrol, după blocarea tranzitului pe conducta Drujba, adusă în Ucraina în urma unui presupus atac cu drone rusesc.
Reacții naționale și geopolitice
Respingerea de către Budapesta a vizelor de aprovizionare a Ucrainei cu energie a fost urmată de măsuri de retorsiune, precum sistarea livrărilor de electricitate, motorină și gaze către vecina de Est. În plus, Ungaria a blocat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și a refuzat să participe la un împrumut european de 90 de miliarde de euro, dispunând ca aceste fonduri să fie garantate și rambursate doar dacă Ucraina va realiza plata „reparațiilor de război” de la Rusia. Liderii maghiar, dar și cei slovaci, au exprimat scepticismul față de capacitatea Ucrainei de a onora aceste angajamente, odată cu suspendarea livrărilor de energie și cu criticile dure la adresa Kievului.
Premierul slovac Robert Fico a exprimat preocupări privind comportamentul Ucrainei, acuzând un „lipsit de respect” față de Uniunea Europeană și descriind situația ca pe o formă de șantaj politic. În plus, Fico a avut recent o discuție telefonică cu Zelenski, în cadrul căreia a afirmat că Ucraina pare să nu fie interesată de reluarea fluxului de petrol rusesc prin conducta Drujba. Totodată, el a lăsat să se înțeleagă că autoritățile ucrainene resping orice inițiativă europeană de verificare a stării conductei, ceea ce indică menținerea unui control strict asupra resurselor strategice afectate de război.
Pe măsură ce conflictul continuă, perspectiva unei normalizări apare tot mai departe. Ungaria și Slovacia se mențin ferme în opoziția față de politica Kievului, accentuând că interesele lor strategice și influența geopolitică sunt prea importante pentru a fi sacrificate în schimbul unor ajutoare financiare conflictuale. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să gestioneze această criză, liderii din regiune se confruntă cu dileme complexe privind suveranitatea națională, sprijinul pentru Ucraina și relațiile cu Rusia. În plan diplomatic, toate ochii rămân asupra evoluției situației, așteptându-se noi mișcări și reacții care vor defini hotarele implicării europene în acest conflict de amploare.
