Inteligența artificială înlocuiește deja peste 10% din forța de muncă din SUA, arată un studiu al MIT

O descoperire relevantă pentru economia globală și piața muncii din SUA a fost făcută recent de Massachusetts Institute of Technology (MIT). Conform unui studiu publicat recent, inteligența artificială (AI) a început deja să înlocuiască 11,7% din angajați, ceea ce echivalează cu un impact financiar de până la 1,2 trilioane de dolari în salarii, în domenii precum financiar, sănătate și servicii profesionale. Creșterea automatizării devine astfel o realitate palpabilă, nu doar o perspectivă îndepărtată, iar cercetările indică o transformare profundă a modului în care se desfășoară activitățile economice.

Un instrument inovator care cartografiază expunerea la AI

Studiul semnalează eforturi de cercetare extrem de avansate, realizate cu ajutorul Iceberg Index, un instrument dezvoltat în colaborare între MIT și Oak Ridge National Laboratory. Acesta evaluează modul în care sistemele de inteligență artificială pot afecta diferite profile de angajați, simulând piața muncii din întreaga țară, pe nivel local, pe verișoare geografice și sectoriale. „Creăm practic un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, explică Prasanna Balaprakash, coordonatoare a cercetării, care subliniază că acest instrument oferă o viziune aproape futuristă asupra modului în care AI va remodela activitatea economică, în toate regiunile și nu doar în Silicon Valley, ci în întregul teritoriu american.

Analiza se bazează pe profilul a peste 151 de milioane de lucrători, fiecare cu competențele, sarcinile și locația lor. În total, Iceberg Index cartografiază peste 32.000 de competențe distribuite în 923 de ocupații, pentru a evalua ce domenii pot fi deja influențate de actualele sisteme de inteligență artificială. Cu alte cuvinte, indexul nu doar măsoară expunerea angajaților la riscul automatizării, ci și oferă o hartă detaliată a zonelor vulnerabile în funcție de regiunile geografice și profilurile ocupaționale.

Rezultate ce entuziasmează sau sperie factorii de decizie

Una dintre concluziile cele mai importante ale cercetării este că doar o fracțiune – 2,2% din expunerea totală – este vizibilă prin concedieri directe sau modificări imediate de roluri, ceea ce se traduce în aproximativ 211 miliarde de dolari din salarii. Restul, o măsură de aproape 1,2 trilioane de dolari, reprezintă o expunere latentă, afectând domenii precum resurse umane, logistică, finanțe și administrație, unde automatizarea poate interveni în mod subtil, dar semnificativ, pe termen lung.

Este important de menționat că indexul nu reprezintă o prognoză strictă despre momentul sau locul exact în care vor avea loc concedieri, ci o viziune asupra competențelor și asupra impactului posibil al tehnologiilor existente. „Scopul nu este de a prezice precis viitorul, ci de a oferi o imagine clară asupra zonelor de vulnerabilitate și oportunități”, afirmă cercetătorii. Aceste informații pot fi folosite apoi de Guvern sau de companii pentru a planifica investiții în formare profesională și infrastructură, prevenind șocurile sociale.

De exemplu, liderii politici și economici pot folosi aceste date pentru a prioritiza recalificarea forței de muncă, evitând astfel probleme majore pe termen mediu și lung. În plus, aceste modele avansate permit testarea scenariilor speculative, un ajutor esențial pentru decidenți în procesul elaborării politicilor publice adaptate la era digitală.

Perspective de viitor: automatizarea modelează deja economia SUA

Studiul MIT indică faptul că, deși cele mai evidente impacturi ale AI sunt în domeniul tehnologiei și informaticii, zonele mai „invizibile” – precum resursele umane și administrația – se află deja sub influența înlocuirii muncii umane prin roboți și algoritmi. În realitate, trecerea la automatizare nu este o chestiune de dacă se va întâmpla, ci când și cum va fi implementată în mod eficient și responsabil.

Pe măsură ce tehnologia avansează, situația devine tot mai complexă și mai interdependentă. Investițiile în recalificare și adaptare vor juca un rol vital pentru a evita declanșarea unor crize sociale majore, în timp ce guvernele și companiile trebuie să devină tot mai proactive în gestionarea provocărilor. Până acum, această cercetare oferă un prim pas spre o înțelegere mai clară a acestei realități, deschizând calea pentru politici mai informate și pentru o adaptare mai rapidă la noua economie digitală.