O descoperire revoluționară zguduie lumea paleontologiei: oamenii de știință au găsit primele dovezi fosile concrete că strămoșii mamiferelor depuneau ouă. Această concluzie, care a fost emisă de peste 180 de ani pe baza unor speculații, este acum susținută de descoperirea unor fosile remarcabile.
O fosilă dezvăluie secretele trecutului
Studiul, publicat recent, se bazează pe analiza a trei fosile de pui de Lystrosaurus, un pre-mamifer care a supraviețuit celei mai severe extincții din istoria Pământului, Marea Extincție din Permian. Unul dintre aceste exemplare, descoperit în 2008 de către John Nyaphuli în regiunea Karoo din Africa de Sud, a fost analizat în detaliu abia recent, datorită tehnologiei tomografiei avansate.
Scanările 3D au dezvăluit detalii surprinzătoare despre modul în care puiul era poziționat în interiorul posibilului ou. S-a constatat că era ghemuit și avea maxilarul inferior nesudat. Această caracteristică este similară puilor de păsări sau țestoase înainte de eclozare. Oasele sale erau prea fragile pentru a-i susține greutatea, sugerând că a murit înainte de a ieși din ou.
Deși coaja oului nu s-a păstrat, forma în care a fost găsit puiul sugerează că Lystrosaurus depunea ouă. Cercetătorii cred că acestea erau moi, nu dure ca ouăle de dinozaur, ceea ce explică lipsa lor din fosilele anterioare.
Adaptare și supraviețuire într-un mediu ostil
Descoperirea aduce noi informații despre motivele pentru care Lystrosaurus a supraviețuit extincției în timp ce alte animale au dispărut. Studiile anterioare au sugerat că această specie era adaptabilă și posibil capabilă de hibernare. Noua cercetare adaugă o componentă importantă: strategia de reproducere.
Se pare că Lystrosaurus depunea ouă relativ mari, care erau mai rezistente la deshidratare în mediul arid de după extincție. Puii erau probabil bine dezvoltați la eclozare, putând să se hrănească singuri și să crească rapid, conform analizei datelor. Dimensiunea ouălor sugerează că această specie nu își hrănea puii cu lapte, ceea ce oferă indicii despre originea lactației.
În ansamblu, aceste rezultate indică faptul că Lystrosaurus a supraviețuit datorită dezvoltării rapide și a reproducerii timpurii, caracteristici cruciale într-un mediu extrem.
Descoperirile au fost publicate în revista PLOS One.
