STB începe o nouă etapă de austeritate: program de lucru redus pentru 4.500 de angajați, salarii mai mici și măsuri de reducere a cheltuielilor
Primăvară aduce schimbări radicale în compania de transport public din București, după un an marcat de dificultăți financiare acute. Începând de luni, 9 martie, Societatea de Transport București (STB) a implementat oficial un program de lucru redus pentru circa 4.500 de angajați, ca parte a planului de redresare financiară, menit să stabilizeze situația delicată de la nivelul uneia dintre cele mai importante și mai vulnerabile companii publice din capitală.
Reducerea săptămânii de lucru, o măsură de compromis pentru salvarea companiei
Informațiile indică faptul că reducerea săptămânii de lucru la patru zile va fi valabilă timp de cel puțin două luni, cu posibilitatea de prelungire, și urmărește o economie estimată la circa 7,3 milioane de lei lunar. Este doar unul dintre cei 12 pași propuși de conducerea STB pentru reducerea cheltuielilor, într-un context în care primarul general Robert Negoiță și-a exprimat public temerile privind posibilitatea insolvenței companiei, dat fiind datoriile uriașe, de peste 1,6 milioane de lei, acumulate în mod insistent.
Aproximativ 4.500 de angajați, reprezentați în mare parte de personalul TESA, conducere, controlori, casieri, precum și personal întreținere din depouri și autobaze, se confruntă acum cu scăderea salariilor cu 20%. O parte semnificativă din aceștia, inclusiv conducătorii auto, maiștrii și personalul de întreținere, au fost exceptați de la această măsură, ceea ce ridică întrebări despre percepția echitabilității și sustenabilitatea pe termen lung a planului de austeritate.
Cei afectați de reducerea salariilor și a programului de lucru au exprimat nemulțumire și frustrare, iar liderii sindicali critică decizia, susținând că, în timp ce conducerea companiei păstrează privilegii importante, angajații de rând plătesc prețul economic al deciziilor luate în birouri. În plus, sindicaliștii reclamă faptul că negocierile au fost purtate doar cu sindicatul majoritar, fără consultare reală a organizațiilor minoritare, ceea ce îngreunează procesul de dialog social și accentuează tensiunile interne.
Planul de reducere a cheltuielilor: de la funcții de conducere la tarifarea serviciilor
Pe lângă reducerea programului de lucru și salariilor, conducerea STB a venit cu un pachet amplu de măsuri menite să optimizeze resursele companiei. Printre acestea, se numără reducerea funcțiilor de conducere cu cel puțin 30%, precum și stoparea angajărilor și promovărilor, excepție făcând doar personalul esențial pentru operarea zilnică. De asemenea, s-au propus programe de plecări voluntare și reorganizări interne pentru a diminua cheltuielile cu până la 8 milioane de lei pe lună.
Administrația companiei speră, astfel, să reducă presiunea financiară și să poată plăti într-un mod mai sustenabil datoria către ANAF, care în prezent depășește 1,4 miliarde de lei. În același timp, un alt punct important al planului dezechilibrează echilibrul din perspectiva tarifelor: intenția este de a reevalua prețurile biletelor și abonamentelor pentru a corespunde realităților economice, dar și de a valorifica linia turistică și alte servicii suplimentare în încercarea de a aduce venituri suplimentare.
Perspective ambigue și opinia sindicatelor despre viitor
Criticile sindicale sunt ferme, liderii sindicali acuzând că planul propus nu reprezintă o soluție reală pentru redresarea companiei, ci doar o măsură temporară care afectează în principal angajații de rând. „Societatea de transport are nevoie de o eficientizare reală, dar care să nu afecteze serviciul public sau angajații companiei, pe care nu și-o asumă nimeni”, a declarat liderul sindical Valeriu Ciobănescu.
Revenirea la situația de dinainte va necesita, în viziunea acestora, o reorganizare profundă și o reformare a Departamentelor fără a crea funcții superflue sau a crește influența politică în structura companiei. În același timp, decizia de a reduce programul de lucru pentru o perioadă de două luni, în combinație cu alte măsuri de austeritate, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei strategii.
Pe plan politic și administrativ, rămâne de urmărit dacă aceste măsuri temporare vor reuși să aducă stabilitatea dorită sau dacă, în cele din urmă, vor duce la o instabilitate mai mare, inclusiv posibilitatea unui scenariu de insolvență sau reorganizare structurală a STB. În contextul în care primăria municipiului București continuă să caute soluții pentru redresarea companiei, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru redresarea sustenabilă a uneia dintre cele mai importante facilități de transport în comun din țară.
