Conform Gândul: Lipsa comunicării de criză, intenționată de autorități, susține analistul Hari Bucur-Marcu
Autoritățile române evită intenționat să ofere publicului informații clare în situații de criză, păstrându-și astfel libertatea de a lua decizii fără a le explica cetățenilor, chiar dacă Constituția garantează dreptul la informare. Această strategie a fost dezvăluită de analistul militar Hari Bucur-Marcu, invitat la emisiunea „Subiectul zilei” moderată de Răzvan Dumitrescu.
„Noi nu avem comunicare de criză, noi nu avem comunicare de război, comunicare de dezastru natural sau făcut de mâna omului, de niciun fel”, a explicat Bucur-Marcu, subliniind absența unui centru de informare publică sau a unei strategii dedicate. El a amintit că articolul 31 din Constituție stipulează obligația autorităților de a informa cetățenii cu privire la tot ce este de interes public și personal, o obligație pe care, în opinia sa, aceasta nu o respectă. „Așa își păstrează liberul arbitru. Pot lua decizii în numele nostru, pentru că noi i-am pus acolo, fără să ne spună nouă. Întotdeauna o fac cu intenție”, a adăugat analistul.
Așteptări neîmplinite după aderarea la NATO
Hari Bucur-Marcu a evocat experiența sa din 1995, când a organizat primul exercițiu NATO în România. La acea vreme, a solicitat Alianței Nord-Atlantice să pună la dispoziție un centru de informare pentru ca și publicul românesc să poată învăța cum funcționează un astfel de mecanism. Analistul militar și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că, la zece ani după aderarea României la NATO, sistemul de informare publică nu a evoluat conform așteptărilor sale. „Mă așteptam ca, în 10 ani mai târziu, după ce am intrat în NATO, lucrurile să fie ca unse”, a declarat el.
Incidentul cu drona în spațiul aerian bulgar
Sâmbătă dimineață, o dronă a pătruns în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România, explodând la aproximativ 100 de metri de granița comună, în apropierea fostului punct de frontieră Kardam. Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că explozia a avut loc în jurul orei 08:10 și că drona nu a fost detectată de sistemele radar nici din România, nici din Bulgaria.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a precizat, ulterior, că sistemele sale de supraveghere radar nu au înregistrat prezența niciunui vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian românesc către Bulgaria. De asemenea, MApN a subliniat că, înainte de producerea exploziei, nu au fost detectate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul bulgar.
În urma incidentului, Bulgaria a decis mutarea personalului și echipamentelor anti-dronă de la granița cu Turcia la cea cu România, consolidând totodată acoperirea radar în regiune, pe fondul incidentelor recente cu drone Shahed în România. Ambasadoarea Ucrainei la Sofia, Olesya Ilashchuk, a declarat că țara sa nu a direcționat intenționat drona către Bulgaria.
Sursa: Gândul
